Steven van Groningen, preşedintele băncii Raiffeisen România, cunoscut pentru participarea sa la protestele de stradă împotriva guvernului Grindeanu, a făcut miercuri niște declarații cel puțin controversate, în cadrul unui eveniment public.

”Modul de guvernare a unei ţări este important, pentru că stilul de guvernare ajută la construirea încrederii într-o societate. Dacă nu avem încredere între noi, ce alternativă avem? Alternativa de guvernare este prin impunerea fricii şi prin impunerea puterii. Deci atât timp cât pare că credem că putem conduce o ţară bazat pe o strategie de impunere a fricii şi a puterii, în loc să construim încrederea, nu vom ajunge niciodată la productivitatea economică din Germania. Iar acesta este unul din subiectele pe care trebuie să le discutăm în societatea românească, deoarece oamenii de aici, dacă îşi doresc să fie productivi şi să trăiască într-o societate bazată pe încredere, se vor muta într-o altă ţară şi vor avea acolo salarii mai mari”, a arătat Steven van Groningen, într-o cuvântare ținută la Bucharest Forum 2019.

Iar economia României nu va ajunge niciodată la nivelul productivităţii economiei Germaniei, indiferent cât de multe măsuri de creştere a productivităţii vor fi implementate, atât timp cât în societatea românească nu există încredere între participanţii la schimburile comerciale, a mai spus van Groningen.

El a comparat productivitatea unei afaceri de curierat din România cu cea a uneia din Germania, arătând că încrederea clienţilor încetineşte productivitatea firmei de curierat din România:

”Când ne uităm în jurul nostru, există incredibil de multe oportunităţi pentru creşterea productivităţii. Se pune deci întrebarea de ce nu se materializează aceste oportunităţi? Să vă spun o scurtă istorie, care mi-a fost relatată de patronul unei companii de curierat. Unul dintre angajaţii lui, un şofer, a plecat să muncească în Germania, şi după mai mult timp fostul patron l-a întrebat câte livrări face în Germania. Omul i-a zis că 140 de livrări pe zi. Iar patronul din România i-a zis că e imposibil, deoarece aici se fac 70 de livrări pe zi – cifrele pe care vi le spun sunt aproximative. Şi atunci patronul a început să compare condiţiile acelui serviciu furnizat în Germania cu cel furnizat în România. Maşinile de livrări erau identice, softul era acelaşi, iar după ce a comparat toate aspectele, au reieşit trei diferenţe: în România, plata se face, se pare, la livrare, deci faptul că acel curier încasează cash încetineşte procesul livrărilor. Apoi, în România foarte mulţi oameni par să dorească să deschidă pachetul ca să vadă dacă obiectul e cel comandat. În al treilea rând e faptul că în Olanda sau în Germania, când (destinatarii, n.r.) nu sunt acasă, firma livrează la vecini, la cea mai apropiată adresă unde deschide cineva uşa, sau, dacă locuieşti departe, pachetul ţi se lasă pur şi simplu în faţa uşii. Aceste lucruri nu se întâmplă în România. Iar întrebarea mea despre chestiunea încrederii este: din cauza lipsei de încredere din societate, mi se pare foarte greu să văd cum putem aplica aceleaşi măsuri necesare pentru creşterea productivităţii, ca să ajungem la productivitatea din Germania, iar atunci când ne uităm în jurul nostru în România vedem peste tot această lipsă de încredere”.

Te-ar putea interesa și: