Un altfel de București

Avem un oraș frumos, o capitală cu adevărat europeană.

 Este o oază de verdeață, cu multe parcuri și lacuri, cu clădiri impunătoare, câțiva zgrâie-nori, vile cu piscine. Asta e imaginea pe care o ai dacă survolezi Bucureștiul. Îți lasă impresia că vezi un oraș în plină dezvoltare și te face să-ți dorești să-l străbați la pas, să descoperi minunățiile pe care ți le poate oferi. Când ajungi însă cu picioarele pe pământ îți vine să o iei la fugă și să nu te mai întorci prea curând.

De ce? Haideți să o luăm cu începutul. De la aeroport, gări sau autogări, fără să luăm în calcul centura Capitalei, îți dai seama că imaginea văzută de sus a fost una înșelătoare. Te freci la ochi, verifici din nou pe telefon unde te afli și nu-ți vine a crede că te-ai trezit într- un oraș de lumea a treia. Autogările, atât cea din Militari, cât și cea de la Obor, arată de parcă au fost țintele unor atacuri cu bombe. În Gara de Nord parcă zici că te-a lovit trenul. Nu găsești un birou de informare turistică, nu găsești indicatoare, trebuie să te iei după pohoiul de călători sau după instinct pentru a ieși la un mijloc de transport. Ajuns în fața coloanelor de la Gara de Nord, dai din nou de aceiași „prietenoși“ taximetriști, gata să te jecmănească. Alegi un Uber, dar vezi că aici, în București, e puțin diferit de alte orașe sau țări.

Te aștepți ca șoferul să ajungă în 5-6 minute, dar tu îl aștepți vreo 10 și vezi cum pe hartă mașină se îndepărtează de tine și nu știi ce să faci. Anulezi cursa, te trezești că-ți ia câțiva lei din cont, de parcă tu ai fi vinovat că șoferul Uber ți-a tras țeapă și îți încerci norocul la transportul în comun. După ce mai aștepți câteva minute bune un tramvai sau autobuz te bucuri intens când vezi că se apropie, dar odată urcat în mijlocul de transport îți vine să cobori la prima stație. Înduri și spui că este pentru prima și ultima oară când încerci transportul de suprafață. Cu bagajele în brațe ajungi la metrou, unde răcoarea din subteran îți dă o oarecare satisfacție că aici trebuia să ajungi mai întâi.

Totul decurge bine însă până ajunge garnitura de metrou. Dacă prinzi ora de vârf mai ai de așteptat cel puțin vreo două-trei trenuri pentru a te putea urca în cutia de sardine. Uiți de toate acestea odată ajuns la hotel, rude sau prieteni. După ce îți tragi răsuflarea vrei să vizitezi acele locuri de care ai rămas impresionat și pe care le-ai văzut de sus. Îți croiești rapid itinerariul, îți notezi principalele obiective, iei rucsacul în spinare și pornești la pas spre Casa Poporului, Centrul Vechi, Palatul Regal, Piața Universității, Romană etc.

Abia acum poți observa adevărata față a Bucureștiului. Unele clădiri sunt de-a dreptul impunătoare și nu regreți că ai optat să vizitezi orașul, doar că te întrebi de ce sunt atât de multe clădiri părăsite, în paragină, gata-gata să se prăbușească la o adiere de vânt. Coșurile pline de gunoi îți lasă un gust amar, dar îți îndrepți imaginea în altă parte și nu iei în seamă mizeria. Dacă ai noroc și de zile capricioase, cu ploi puternice, nu te îngrijora. Bucureștiul e bine construit și îți oferă o vacanță de vis: se transformă rapid în Veneția! Nu te speria, Bucureștiul chiar merită văzut, doar că mai sunt unii cârcotași care îți arată adevărata realitate, nu doar „frumusețile“ Capitalei publicate de primarul general pe pagina oficială de Facebook.