România este pasibilă de amenzi în valoare de 300.000 de euro pe zi din cauza neîndeplinirii de către o serie de companii româneşti a obligaţiilor privind investiţiile de mediu. În principal, sunt vizate peste 440 de societăţi care nu au primit perioade de tranziţie pentru modernizarea instalaţiilor poluatoare.

Era o dimineaţă rece din octombrie, când locuitorii câtorva cartiere din apropierea Centralei Electrotermice (CET) din Arad au crezut că se apropie o furtună puternică. Aerul era greu de respirat, nori de praf şi cenuşă acopereau cerul, iar un vânt puternic îi răspândea pe distanţe de zeci de kilometri. Speriaţi, sătenii din localităţile limitrofe Aradului, Sânleani şi Livada, au închis animalele în ţarcuri. Dar la orizont nu se arăta nici o furtună. Poluarea cu praf se declanşase din cauza vântului puternic, care a ridicat cenuşa din halda de zgură a CET Arad. Halda se întinde pe o suprafaţă de 60 de hectare, iar aici există aproximativ 2,2 milioane de tone de zgură, care se ridică de fiecare dată când este vânt puternic. Din cauza poluării cu cenuşă şi praf a zonelor locuite, CET Arad a fost amendat în repetate rânduri, cea mai mare sancţiune aplicată fiind de 5.000 de lei.
Potrivit legislaţiei europene, societăţile care până la 1 ianaurie 2007 nu au efectuat investiţiile pentru modernizarea instalaţiilor poluatoare vor trebui să le închidă. „Este vorba de 68 de societăţi româneşti care sunt în această situaţie. Mai mult, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, la Ministerul Mediului mai erau aşteptate solicitări de autorizaţii de mediu din partea altor 15 societăţi. Dacă nu le vor obţine, vor fi închise“, spune Magdalena Gheorghe, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). Pe lista neagră figurează companii precum Minvest Deva – filiala Devamin, Carom Oneşti, Aro Câmpulung, Sofert Bacău, Agrana România din Buzău şi Dobrogea Grup din Constanţa. „Companiile care încetează activitatea poluatoare pot vinde terenul aferent sau pot chiar continua activitatea, dar într-un cu totul alt domeniu“, spune Magdalena Gheorghe. Chiar dacă nu vor mai fi nevoite să efectueze investiţii de mediu, din datele Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), costurile necesare refacerii amplasamentelor pe care s-au desfăşurat activităţi poluatoare se ridică la suma de 11,5 milioane de euro.

Alte 195 de societăţi aflate pe lista marilor poluatori beneficiază de o perioadă de tranziţie pentru finalizarea investiţiilor, până cel târziu pe 31 decembrie 2015. De exemplu, compania Petrotel Lukoil va putea efectua investiţiile de mediu până în 2014, în timp ce Petrom – Sucursala Arpechim va trebui să-şi modernizeze instalaţiile până în 2012. Ministerul Mediului arată cu degetul şi spre cei mai mari poluatori, care „trăiesc“ pe spinarea statului. Potrivit MMGA, companiile care nu şi-au respectat termenele sunt în special CET-urile, care au trecut în subordinea administraţiilor publice locale, precum şi CET-urile mari, aflate în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului. Situaţia este bizară. „Să fie clar! Nu poţi închide un CET. Trebuie să dea căldură la populaţie“, spune Magdalena Gheorghe de la ANPM. De altfel, fondurile necesare pentru modernizarea unui CET sunt imense. „La CET Arad va trebui să investim 39 de milioane de euro până în anul 2013. Aceasta în condiţiile în care, în ultimii trei ani, societatea a investit doar 400.000 de euro pentru mediu“, spune Valeriu Felnecan, responsabil de mediu la CET Arad, convins că salvarea va veni doar de la UE. „Au fost pregătite mai multe proiecte pentru atragerea de finanţări europene, dar mizăm şi pe banii ce ar putea veni de la bugetul de stat sau de la potenţiali investitori“, afirmă Valeriu Felnecan. La Primăria Capitalei, proiectul modernizării canalizării este doar la stadiul…de discuţii. „Se poată discuţii care vizează modernizarea canalizării din Capitală, ce va necesita finanţări de 100 de milioane de euro. Dar, pentru 2006, cel mai mare proiect demarat de Primărie este staţia de epurare de la Glina. Proiectul ar urma să se finalizeze până în 2012 şi va costa 240 de milioane de euro“, spune Răzvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei.

Dar, unde-i lege, nu-i tocmeală! Reprezentanţii MMGA se bat cu pumnul în piept că vor împărţi amenzi în stânga şi în dreapta dacă societăţile vizate nu vor efectua investiţiile de mediu. „În cazul în care unitatea continuă să funcţioneze fără autorizaţie, se aplică amenzi ce pot ajunge până la 17.000 de euro. De asemenea, pentru neîndeplinirea măsurilor de modernizare se poate trece la închiderea instalaţiilor poluatoare“, spune directorul ANPM. Însă amenzile pe care România le poate primi de la forurile abilitate din UE sunt cu mult mai mari.  

Azi fierar, mâine brutar

«Companiile care încetează activitatea poluatoare pot vinde terenul aferent sau pot chiar să-şi continue activitatea, dar într-un cu totul alt domeniu.»
Magdalena Gheorghe, director Autoritatea Naţională pentru Protecţia Mediului

Poluare combătută cu banii UE

«Au fost pregătite mai multe proiecte pentru a atrage finanţări europene, dar mizăm şi pe fondurile ce ar putea veni de la bugetul de stat sau de la potenţiali investitori.»
Valeriu Felnecan, responsabil de mediu CET Arad