Oficialii guvernamentali şi guvernatorii băncilor centrale din partea răsăriteană a Uniunii Europene afirmă că sunt mai în măsură acum să facă faţă oricărei furtuni decât au fost cu patru ani în urmă, când prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers a declanşat criza financiară mondială.
Dar aceste ţări sunt în continuare vulnerabile. Investitorii care se tem că alegerile din Grecia, de săptămâna viitoare, vor duce la plecarea Atenei din zona euro au început deja să-şi vândă activele din Polonia, Ungaria, România şi Cehia, dând grele lovituri monedelor locale şi burselor.
Premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară împovărată de datorii este considerată a fi expusă riscului în mod special, a declarat că "au început să se ia măsuri" de apărare, "în aşa fel încât un astfel de cutremur să nu îngenuncheze Ungaria".
În Polonia, unde economia este mai sănătoasă, guvernatorul băncii centrale, Marek Belka, a afirmat că autorităţile urmăresc atent sistemul bancar şi sunt gata să aloce lichidităţi – în euro sau zloţi – pentru a susţine sistemul financiar, la nevoie.
"Există canale de contagiune, dar economia poloneză este destul de echilibrată şi rezistentă", a declarat domnul Melka într-un interviu acordat The Wall Street Journal. "Dar, evident, nimeni nu este imun".
Ţările din regiune nu prea sunt expuse direct la situaţia din Grecia, cu excepţia României, unde băncile greceşti au o prezenţă semnificativă, şi a Bulgariei, pentru care Grecia este o piaţă importantă de export.
Dar dacă problemele Greciei se agravează, analiştii apreciază că aceasta ar putea duce la plecarea în panică a investitorilor din Europa emergentă către plasamente considerate mai sigure, ceea ce ar duce la devalorizarea monedelor locale şi ar scumpi împrumuturile pentru guvernele şi companiile din regiune. O fluctuaţie mare a cursurilor de schimb i-ar afecta grav pe polonezii, ungurii şi românii care au împrumuturi în valută.
O altă cale de transmitere a undei de şoc ar fi cea a băncilor. Multe bănci din regiune se bazează pentru finanţare pe băncile-mamă din zona euro. Ieşirea intempestivă a Greciei, care să ducă la adâncirea crizei financiare din Europa Occidentală, ar reduce serios creditele disponibile în unele ţări.
Apoi, comerţul. Dacă ieşirea Greciei provoacă contractarea economiei din zona euro, aceasta va afecta şi economiile estice dependente de exporturi, în special Republica Cehă şi Ungaria, economii mici de piaţă liberă, strâns legate de Europa Occidentală.
Premierul ungar Orban a făcut apel la Polonia, Republica Cehă şi Slovacia să facă front comun şi să împiedice băncile-mamă să sifoneze fonduri de la filialele lor din regiune şi să încerce să le schimbe în valută, prin intermediul Băncii Centrale Europene.
Până acum, însă, vecinii Ungariei nu s-au arătat entuziasmaţi de propunere. "O iniţiativă interguvernamentală nu este lucrul cel mai potrivit în acest caz", a spus domnul Belka. Astfel de probleme trebuie rezolvate de "BCE şi băncile centrale naţionale". "Bineînţeles că m-ar îngrijora dacă marile bănci europene care au sucursale aici ar avea necazuri. Dar sucursalele sunt destul de bine păzite, supravegheate de noi, bine capitalizate şi solvabile", a mai spus domnul Belka. Aproape 70% din sectorul bancar polonez este proprietate străină.
Domnul Belka a recunoscut că se pregăteşte pentru o perioadă relativ lungă de nesiguranţă. "Cred că, indiferent ce s-ar întâmpla, nu va fi exact în ziua în care ziarele vor purta titluri mari, ‘Grecia, afară din zona euro’. Situaţia va evolua în timp."
Dintre opţiuni, domnul Belka a menţionat posibilitatea ca Grecia să rămână în zona euro, dar ajutorul financiar să-i fie tăiat sau diminuat şi să recurgă temporar la un fel de "instrument intern de plată", folosit în paralel cu moneda comună. "Unii cred că bâjbâitul este cel mai bun scenariu, pentru că alte scenarii sunt ori nerealiste, ori dezastruoase", a spus domnul Belka.
SURSA: RADOR