Tabără e optimist, dar cenușăreasa economiei rămâne desculță

Sectorul agricol va crește anul acesta, conform declarațiilor oficiale. Recoltele sunt însă tot meteo-dependente, iar optimismul ministrului de resort este greu justificabil

Ministrul Valeriu Tabără a declarat că agricultura merge foarte bine anul acesta, iar ponderea sectorului în produsul intern brut (PIB) va ajunge la 9% anul acesta, după o producție agricolă de circa 10 miliarde euro. Optimismul ministrului vine însă în contextul scumpirilor la aproape toate alimentele, iar declarațiile cum că o criză alimentară este exclusă sunt mai degrabă menite să liniștească populația.
Nevoia României de o agricultură puternică este incontestabilă. Aproape jumătate din populație este concentrată în zona rurală și aproximativ 1,6 milioane de persoane sunt anga­jate în acest sector (fără a fi luate în cal­cul grădinile gospodăriilor, care dublează această cifră).
Totuși, ponderea agriculturii în PIB s-a situat, în ultimii zece ani, în jurul valorii de 6-8 procente, mult sub potențial. Principala problemă a agriculturii românești este eficiența. Pe lângă scăderea suprafeței arabile, de la 9,4 milioane hectare în 2003 până la 8,2 milioane hectare în 2010, fărâmițarea masivă a terenului nu permite crearea unei industrii agricole eficiente. Și numărul exploatațiilor este în scădere cu circa 14%, până la 3,856 milioane, dar scăderea este insuficientă pentru o agricultură intensivă.
Vârful de recoltă a fost în 2008
Ponderea agriculturii în PIB-ul anului trecut a fost doar de 6%, în scădere de la 6,46% în 2009. Procentajul cu care agricultura participă la formarea PIB este în scădere din 2004, an în care s-a situat la 12,6%. Patru ani mai târziu, în 2008, ponderea a coborât până la 7,1%, și trendul a continuat. Principalele motive ale scăderii ponderii în PIB în anii de boom economic au constat în creșterea celorlalte sectoare (în principal, serviciile) și nu în reducerea masivă a producției la hectar.
De altfel, în 2008, anul de vârf al economiei autohtone, România a înregistrat o producție-record de grâu, de 7,1 milioane tone, mai mult de dublu față de 2007. Ponderea a continuat să scadă. Anul următor, producția s-a micșorat până la 5,2 milioane tone, dar ponderea nu s-a oprit din scădere nici în 2010, când producția a urcat până la 5,6 milioane tone.
Prețul alimentelor pe piețele internaționale aproape că nici nu a contat, iar vârful istoric al grâului a fost consemnat în 2008. În prezent, cotația grâului este dublă față de anul trecut, amănunt luat în calcul de ministrul agriculturii atunci când își etalează optimismul, numai că menținerea actualei cotații pe o perioadă îndelungată nu este foarte sigură.
Cotațiile sunt volatile
Estimările de anul acesta indică o valoare a producției agricole de 10 miliarde euro. „Anul acesta, suprafața nelucrată a scăzut sub un milion de hectare, deși mai sunt județe, în partea de vest a țării, care înregistrează suprafețe mari de terenuri nelucrate“, a declarat ministrul agriculturii, Valeriu Tabără.
„Ne gândim la toate suprafețele de terenuri care pot stimula atragerea spre sectorul productiv; există, la ora actuală, o piață în formare fie pentru cumpărare, fie pentru concesionare și, din acest motiv, lucrăm la un proiect de lege care se suprapune și peste sistemul de comasare a terenurilor, prin care urmărim acordarea unei rente sau a unei prime de arendare“, adaugă acesta.  
Se explică astfel de ce estimarea ponderii agriculturii în PIB a urcat până la 9%. Cu 50% mai mult decât anul trecut. Iar la creștere ar trebui să „participe“ și prețul foarte mare al cerealelor, în special cel al grâului.
Dar influența prețului în valoarea recoletelor va depinde de stabilitatea actualelor cotații. Piața este însă caracterizată de volatilitate. În 2008, spre exemplu, când recoltele la nivel global au fost scăzute, prețul unei tone metrice de grâu a urcat până la 440 dolari în martie. La sfârșitul anului însă cotația scăzuse până la 220 dolari, adică jumătate față de maximul din primăvară, după ce în iulie-august (perioada recoltelor) se situa la puțin peste 300 dolari.
Prețul grâului este în scădere
Tot pe fondul unor recolte slabe a crescut și anul acesta grâul. Seceta din Rusia a dus chiar la stoparea exporturilor de cereale din această țară, iar grâul a urcat până la 350 de dolari în martie și 355 dolari în mai. În prezent, prețul a coborât deja către 300 de dolari și este așteptat să continue trendul în condițiile în care Ucraina și Rusia au reluat exporturile. 
Ceea ce reduce potențialul agriculturii de susținere a creșterii PIB în acest an. Conform calculelor INS, la formarea PIB, sectorul de servicii contribuie cu aproximativ 50%, industria cu 25%, construcțiile cu 9%, iar agricultura cu 6%, restul fiind compus din impozite nete. Prognoza pentru acest an indică o creștere cu câteva procente a industriei, o stagnare a serviciilor și o ușoară scădere sau o stagnare a construcțiilor. Cu o majorare per total a PIB de 1,5%.
În aceste condiții va fi cam greu pentru agricultură să ajungă la 9% dintr-un PIB de peste 125 miliarde euro. Ar trebuie ca producția agricolă să valoreze circa 11,5 miliarde euro.
Indiferent însă de ponderea în PIB, important pentru economie este ca agricultura să crească. Deficitul export-import rezultat din produsele alimentare a scăzut anul trecut până la 700 milioane euro, dar, la o țară cu asemenea potențial, ar trebui să avem excedent.

Există, la ora actuală, o piață în formare fie pentru cumpărare, fie pentru concesionare și, din acest motiv, lucrăm la un proiect de lege prin care urmărim acordarea unei rente sau a unei prime de arendare. Valeriu Tabără, ministrul agriculturii

6% a fost ponderea agriculturii în PIB anul trecut, procentaj care, speră ministrul agriculturii, va crește până la 9% în 2011, pe fondul unor recolte bune