multinationale scad sub cinci. Principalul motiv pare a fi pretul tutunului nostru. Datorita subventiilor generoase, de circa 3 euro pe kilogram, materia prima europeana este atractiva pentru multinationale, care il cumpara cu doar un euro. Acestea au la dispozitie si oferta americana, si din Brazilia, care ofera aceleasi avantaje un pret bun si o calitate ridicata. Prin urmare, multinationalele prefera sa asambleze tigarile aici, aducand materiile prime, de la tutun la ambalaje, din restul lumii. Al cincilea producator mondial, compania britanica Gallaher, a deschis recent o unitate de productie in Bucuresti. Cei 80 de angajati ai fabricii vor „asambla” tigari „Memphis” si „Ronson” pentru piata locala si, eventual, peste cativa ani, pentru consumatorii din tari balcanice mai mici. Recenta investitie se adauga celor realizate de catre Philip Morris, BAT si JTI. Liderul industriei, Philip Morris, a investit cam 100 de milioane de dolari in capacitatea de productie de la Otopeni. si Japan Tobacco Inc. (JTI) a investit o suma similara de la inceputul productiei locale, in 1993, in fabrica de pe Platforma Pipera. Al treilea jucator multinational de pe piata locala este British American Tobacco (BAT). Compania a investit circa 70 de milioane de dolari intr-o capacitate de langa Ploiesti. Atitudinea acestor „monstri sacri” ai industriei mondiale fata de tutunul romanesc difera de la caz la caz. BAT si Philip Morris au cumparat anul acesta, „de proba”, circa 1.000 de tone de tutun romanesc. „Se poate face calitate in Romania, mai ales pentru soiul Burley si soiurile orientale. Pretul exclude deocamdata orice afacere de mari dimensiuni, spune managerul unei firme prim-procesatoare de tutun. JTI nu foloseste tutun autohton. „Am abandonat aceasta idee deoarece calitatea variaza foarte mult de la un prodcator la altul, iar soiurile disponibile, precum „Baragan”, nu sunt compatibile cu portofoliul nostru de marci internationale, de exemplu, Winston. Folosirea tutunului autohton presupune ca frunzele sa fie exportate in Germania, procesate, si apoi importate sub forma de stripsuri, operatiune foarte costisitoare”, spune Gilda Lazar, director Corporate Affairs la JTI. Pe langa tutun, multinationalele aduc chiar si filtrele, hartia si ambalajele din strainatate, in cazul JTI, din Germania. Subventiile europene pentru productia tutunului ar putea schimba situatia. Acestea vor reduce pretul, iar calitatea va deveni principalul criteriu pentru achizitionarea tutunului. O data cu venirea marilor firme de prim-procesare, cum ar fi Dimon si Tiber, calitatea tutunului autohton va spori, la fel si sansele de a fi cumparat de catre multinationale.Pe plan mondial, piata tutunului sufera mutatii importante. Reducerea subventiilor va scumpi tutunul din UE, al patrulea producator global. Primul jucator este China, dar ea isi fumeaza propriul tutun, neavind un impact pe piata globala. Brazilia, cu productii anuale de circa un milion de tone, este al doilea actor de pe piata, urmat de SUA. Productia din Zimbabwe, de circa 300 de mii de tone anual, a disparut practic de pe piata din cauza tulburarilor politice, iar subventiile acordate fermierilor americani vor scadea si ele in urmatorii ani. In acest mediu volatil, Romania ar putea avea de castigat. Disparitia subventiilor incurajeaza producatorii sa caute forta de munca ieftina, care se gaseste (inca) din abundenta pe plan intern. Este cazul italienilor de la CTS, firma care a cumparat SN „Tutunul Romanesc”. Multinatioanlele i-ar putea urma la scurt timp.
Nu mai iese fum din tutun autohton
Soarta cultivarii tutunului in Romania ramane incerta. Subventiile comunitare generoase se vor diminua din 2006, chiar inainte de intrarea noastra in Uniunea Europeana. Decizia producatorilor de tigari de a folosi tutun autohton va depinde mai ales de conjunctura internationala. Reasezarea industriei dupa reducerea subventiilor in Europa si alte crize, precum cea din Zimbabwe, poate reprezenta o sansa pentru cultivatorii nostri. Deocamdata, mai putin de 20% din consumul intern de tutun provine din productia autohtona.
