Yellowstone european în România
Fundația Conservation Carpathia își propune să dezvolte un „Yellowstone european” în Munții Făgăraș. Potrivit unuia dintre promotorii acestui parc național, oamenii bănuiau că au găsit „aur sau uraniu”.
„Nu și-au putut imagina că vom investi atât de mulți bani doar pentru a conserva natura”, a spus el.
Hansjörg Wyss, unul dintre cei mai importanți filantropi de mediu din lume, le-a spus lui Christoph și Barbarei Promberger, promotorii fundației Conservation Carpathia: „Trebuie să fie un proiect de conservare ambițios”.
O condiție pe care miliardarul elvețian în vârstă de 88 de ani a impus-o pentru finanțarea achiziției de terenuri în România, țară care deține în prezent 65% din pădurile virgine ale Europei.
Wyss, care este coproprietar al clubului englez de fotbal Chelsea și este considerat unul dintre cei mai importanți filantropi ai lumii de către Forbes, a fost convins să sprijine înființarea unui parc național în Făgăraș de către biologul austriac Barbara Promberger și soțul ei Christoph, un pădurar german, cei doi locuind într-un mic sat din județul Brașov de peste 30 de ani.
Obiectivul este să se creeze un „Yellowstone european”, cum l-a numit cel mai generos donator al acestui proiect, referindu-se la cel mai vechi și mai celebru parc național din Statele Unite.
Parcul național va fi cât cele mai mai trei rezervații naturale din Spania
Până în prezent, cei care au demarat proiectul au achiziționat deja 27.027 de hectare de teren. Însă obiectivul lor este de a crea un spațiu protejat gigantic cu o suprafață de 200.000 de hectare. Această suprafață ar echivala cu totalul parcurilor naționale Sierra Nevada, Picos de Europa și Doñana din Spania. Acestea sunt cele mai mari rezervații naturale din țară.
În această regiune se găsește unul dintre cele mai semnificative ecosisteme sălbatice din Europa. De la lupi și urși bruni, până la râși și castori, fauna își găsește căile pe versanții împăduriți ai Munților Făgăraș. În plus, acum câțiva ani, 80 de zimbri au fost reintroduși în această zonă, după două secole de absență, ca parte a unui program al Fundației Conservation Carpathia.
„Acest parc național trebuie să servească la protejarea naturii, dar și la dezvoltarea economică a zonelor implicate”, a spus Barbara.
Rangerii organizației patrulează pe o suprafață de aproximativ 75.000 de hectare de pădure. Scopul lor este de a preveni tăierile ilegale, atât în pădurile pe care le administrează, cât și în cele din vecinătate. Proiectul vizează implicarea comunităților din satele mici, aflate la poalele Munților Făgăraș. Astfel, le-ar oferi locuri de muncă și ar atrage treptat mai mulți vizitatori în zonă. De asemenea, se urmărește dezvoltarea unor programe de educație socială.
Este nevoie de acordul autorităților locale
Dar pentru înființarea Parcului Național Făgăraș este necesar acordul autorităților locale. Fundația Conservation Carpathia se confruntă cu dificultăți în acest sens, precizează El Pais.
„Suntem într-o țară postcomunistă, așa că oamenii se feresc să-și piardă din nou proprietatea în fața statului”, a explicat Barbara.
„Putem cumpăra doar din proprietate privată, dar nu de la consiliile orășenești sau asociațiile de proprietari, așa că strategia noastră este să achiziționăm ceea ce putem și să-l donăm statului doar dacă acesta creează un parc național”, a spus biologul.
Localnicii erau sceptici la început
Atitudinea localnicilor din cele 28 de comunități implicate în proiect s-a schimbat considerabil de-a lungul timpului. Rămâne însă principalul obstacol de depășit. La început, locuitorii i-au privit cu suspiciune pe membrii fundației. Aceștia i-au considerat străini interesați să obțină profituri semnificative de pe terenurile lor.
„Au bănuit că am găsit aur sau uraniu, nu și-au putut imagina că vom investi atât de mulți bani doar pentru a conserva”, spune Barbara.
Ea speră ca în cinci-zece ani, comunitățile din aceste sate să prezinte oficial o solicitare către Guvernul României pentru a transforma zona în una dintre cele mai mari rezervații naturale din Europa.
