Proiectul de act normativ se referă la lucrările de mediu începute cu bani din exerciţiul financiar 2007-2013 şi care au fost trecute pe noul exerciţiu financiar 2014-2020, deoarece nu au fost finalizate la timp. Este vorba de 52 de proiecte pe care Comisia Europeană a convenit să le eşaloneze, pentru a fi implementate în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014 – 2020. Valoarea investiţiilor amânate pentru noul exerciţiu financiar se ridică la aproape 1,3 mld. euro, potrivit notei de fundamentare a proiectului realizat de Ministerul Dezvoltării.

CITIŢI ŞI Trei miliarde de euro, pariul fondurilor europene în 2017

Luna trecută, primarii reuniţi la o şedinţă cu mai mulţi membri ai Guvernuli au cerut o Ordonanţă de Urgenţă prin care să primească bani de la Trezorerie pentru cofinanţarea proiectelor europene. Vicepremierul Sevil Shhaideh a recunoscut că nu mai sunt bani, pentru că plafonul de împrumut de la nivel naţional a fost epuizat şi că ministrul de Finanţe promitea că va găsi soluţii.

Soluţia a venit sub forma unei Ordonanţe de Urgenţă care oferă primăriilor posibilitatea de a se împrumuta de la Ministerul de Finanţe în limita a 500 mil. lei. Fondurile vor fi asigurare din veniturile obţinute de stat din privatizări. Dobânda la care se pot face aceste împrumuturi este de ROBOR la 3 luni, plus o marjă de trei puncte procentuale şi va rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Perioada maximă de rambursare va fi de 20 ani, iar termenul-limită de depunere a documentelor care trebuie transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 31 octombrie 2017.

Dacă Guvernul a apelat la fondurile din privatizări pentru a debloca lucrările cu fonduri europene, nu se ştie de unde provin cei 290 mil. lei necesari plăţii datoriilor cauzate de nereguli la achiziţiile publice.

Cert este că, dacă nu plăteşte aceste datorii, România riscă returnarea a 2,3 mld. euro, adică banii cu care a contribuit UE la cele 52 de proiecte de mediu eşalonate. În plus, Ministerul Dezvoltării spune că de adoptarea acestei Ordonanţe de Urgenţă depinde atingerea ţintei de absorbţie de fonduri europene pe programul Infrastructura Mare. Ministerul a estimat pentru acest an atingerea unei rate de absorbţie la final de an de 12,47% pe PO Infrastructura Mare. Contribuţia UE previzionată pentru acest an pe acest program se ridică la 1,17 mld. euro.