Despre o criza a graului se tot vorbeste de mai bine de trei luni. Daca actuala productie de grau asigura consumul intern, mentinut la 3,5 milioane tone, parerile sunt, in continuare, impartite. Pe de-o parte, patronatele din agricultura cred ca anul acesta vom importa grau, necesarul neputand fi acoperit din productia realizata, iar pe de alta parte, ministrul agriculturii si alimentatiei, Ioan Muresan, este optimist, avand in vedere si exportul. Pana la sfarsitul saptamanii trecute, cand recoltatul se afla pe ultima suta de metri, productia era de 4,5 milioane tone grau.
Din datele Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, reiese ca 2,8 milioane tone se afla inca in curtile producatorilor, iar in hambarele statului erau depozitate doar 1,57 milioane tone, din care au fost preluate de societatile de morarit si panificatie numai 488.379 tone. Cert este ca de la o supraproductie de 7,8 milioane tone, realizata in 1997, s-a ajuns in acest an la realizarea unei productii de doar 4,5 milioane tone, cu 0,4 milioane mai mica decat anul trecut, cand s-a pus aceeasi problema, a unei crize profunde a graului. Cauza principala este micsorarea suprafetei cultivate cu grau, de la 2 milioane ha in 1998 la 1,6 milioane ha in acest an.
Dezinteresul taranului fata de cultivarea graului se trage de la preturile mici cu care graul se vinde pe piata romaneasca. Anul trecut, pretul la grau a ramas neschimbat pe plan intern fata de 1997, in jurul valorii de 800 de lei/kg. Producatorii au simtit pe pielea lor, si mai ales in buzunare, ce inseamna un pret scazut si concurenta graului venit din import.
Pretul graului
nu tine pasul cu inflatia
Costurile mari de productie, ramase neacoperite din vanzarea graului, l-au facut pe taran sa-si indrepte culturile spre cu totul alte cereale sau legume mai profitabile. Daca preturile produselor derivate au tinut pasul cu inflatia, nu la fel s-a intamplat cu pretul graului. Societatile de morarit si panificatie achizitioneaza graul din noua recolta la preturi de 1200-1300 de lei/kg.
O ordonanta a Guvernului, prin care se intentioneaza sprijinirea pietei graului, introduce un pret minim de achizitie de 1500 de lei/kg pentru graul cumparat din depozitele statului. Agentii economici care preiau de aici graul beneficiaza de o prima de 300 de lei/kg. Masura luata de Guvern nu pare sa rezolve criza graului.
Ministrul agriculturii spera ca, atat timp cat cheltuielile aferente receptionarii, depozitarii, pastrarii in conditii corespunzatoare a graului de panificatie vor fi acoperite din bugetul MAA, taranul sa-si aduca productiile de grau in hambarele statului, de unde pot fi cumparate cu 1500 de lei/kg de societatile de morarit si panificatie. Dar timpul a demonstrat ca taranul nu-si da graul din curte. Nu tot. El vinde doar o parte, din care isi poate relua ciclul de productie. Chiar si pretul minim de achizitie, de 1500 de lei, impus de stat, nu-i satisface pe producatori. Acestia sustin ca, la un pret de 1600 de lei/kg, de-abia isi acopera cheltuielile, iar ca sa mai obtina si un mic profit, trebuie sa vanda cu 1800-2000 de lei/kg. Ei tin la aceste preturi si pentru faptul ca exista cazuri in care graul a fost vandut chiar si cu 2000 de lei/kg, in nordul tarii, unde, din cauza conditiilor nefavorabile, productiile au fost mult diminuate.
Ordonanta, anuntata ca venind in sprijinul producatorilor de grau, avantajeaza mai mult comerciantii. Ei pot specula momentul, ca sa cumpere cantitati mari la preturile minime, de 1500 de lei/kg, din care 300 de lei ii primesc inapoi de la stat, iar dupa o perioada, sa le vanda la suprapret.
Piata cerealelor,
dupa modelul UE
In opinia secretarului de stat din MAA, Stefan Pete, piata graului va fi reglata incepand cu anul viitor, ca urmare a aparitiei unui act normativ prin care statul va dirija piata agroalimentara. Exista in prezent un proiect de ordonanta de urgenta, depus la Guvern, initiat de MAA, care prevede infiintarea unui consiliu care va decide soarta produselor agroalimentare. Consiliul va interveni, in cazul surplusului sau deficitului de produse, prin stabilirea unor preturi minime de achizitie. Printre altele, va stabili si tarife pe produse, in cazul importurilor sau exporturilor.
De exemplu, daca importurile de grau vin la pret mai mic decat cel din productia romaneasca, Guvernul va introduce un pret de referinta in vama, iar in cazul in care preturile la export sunt mai mici decat preturile la intern, se vor oferi prime de export. In situatia exporturilor la unele produse deficitare pe piata interna, consiliul va interveni pentru descurajarea acestor exporturi, prin suprataxe.
Initiativa lui Muresan supara Banca Mondiala
Consiliul va fi constituit din producatorii particulari si de stat, pe fiecare produs in parte, grupati intr-o asociatie interprofesionala care sa cuprinda de la producator, comerciant, mecanizator pana la importator si exportator. Alaturi de aceste asociatii, vor fi si reprezentantii ministerelor implicate.
Se pare ca acest proiect de ordonanta a facut rumoare la sediul central al Bancii Mondiale, din Statele Unite ale Americii. Dupa cum sustin unele surse din Palatul Victoria, prevederile actului initiat de MAA i-a pus pe ganduri pe reprezentantii Bancii Mondiale de la Washington, in privinta acordarii celei de-a doua transe din acordul ASAL, deoarece contravin conditiilor impuse in acordurile incheiate de Romania cu Banca Mondiala.
„Aceste interventii din partea statului se practica in toate tarile din Uniunea Europeana si este chiar o cerinta a politicii UE”, ne spune Stefan Pete, adaugand ca proiectul de ordonanta nu contravine in nici un fel acordului ASAL.