Proprietarul blogul, este nimeni altul decât domnul Remus Borza, consilier onorific al primului ministru şi deputat de Braşov, dar mult mai cunoscut din perioada în care a exercitat poziţia de administrator special al Hidroelectrica. Dar pentru noi nu este un subiect activitatea domniei sale în postura de administrator special, ci am dorit să dezvoltăm o afirmaţie care s-ar putea să fie începutul unui posibil mic uragan dâmboviţean.

Astfel pe blog domnia sa a postat următoarele ,,Din producția de grâu de peste 8 milioane tone realizată anul trecut (nota- anul 2019), azi mai avem în țară în jur de 700 mii tone, inclusiv cu rezerva de stat. Restul l-am exportat. Având în vedere consumul lunar de peste 175 mii tone, în câteva luni riscăm să rămânem fără pâine. Putem suplimenta porţia de circ, dar s-ar putea să nu țină de foame.(CAPITAL  8 aprilie 2020 – Remus Borza).

Mai departe domnia sa trecea în revista şi restul problemelor care pot şi afectează securitatea alimentară a populaţiei, asta într-un context internaţional dificil dat de pandemia de COVID 19 şi în final se făcea recomandarea de a se opri exporturile de grâu şi nu numai.  

O primă observaţie este legată de producţia totală de grâu invocată, asta dacă domnul Borza a folosit în argumentaţie  cifre oficiale şi dacă da, înseamnă că sunt diferite de cele anunţate oficial în octombrie 2019 şi unde se afirma că ,,România a recoltat în acest an ușor peste 10 milioane de tone de grâu de pe 2,1 milioane hectare, în scădere cu aproximativ 80.000 de tone față de producția anului 2018, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – (sursa Agerpres 2 oct 2019).

Deci am vorbi despre o diferenţă de 2 milioane de tone, care dacă ar fi adevărată, ar confirma multele acuze din partea diferiţilor actori politici sau economici din piaţă şi care puneau sub semnul îndoielii corectitudinea cifrelor de producţie anunţate de domnul ministru Daea şi echipa sa din MADR. 

Dacă informaţia nu este corectă, înseamnă că avem o persoană cu funcţie oficială şi care vorbeşte  fără acoperire pe subiecte care ţin de siguranţa alimentară, o chestiune extrem de sensibilă în orice ţară, mai ales în actualul context de criză.

O a doua informaţie este legată de nivelul rezervei de stat pentru grâu, care este mai mică de 700.000 to, aşa cum se întelege din spusele domnului Borza, dar fără a se preciza exact valoarea acesteia. 

Acest nivel este vehiculat în piaţă agricolă, dar fără a fi confirmat de autorităţi, pe motiv de secret de stat conform legii. Mergând mai departe pe această afirmaţie, se constată din declaraţie că în cifra de 700.000 tone de grâu, sunt incluse şi stocurile private din piaţă, altele decât rezerva de stat. Nu se precizează sursa informaţiilor, ceea ce ar fi interesant de ştiut.

Privitor la nivelul rezervei de stat, într-un articol din Profitul Agricol (nr 23) din 2019 se făcea o analiză a situaţiei acesteia pentru grâu şi cu aceea ocazie se afirma că aceasta ar fi cifrată la circa 350.000 to, adică coroborat cu afirmaţia domnului Borza, ar fi suficientă pentru 2 luni. 

Întorcându-ne la derularea evenimentelor privind oprirea exporturilor de produse agricole, a doua zi după afirmaţia consilierului onorific al primului ministru, apare Ordonanţa militară 8/09.04.2020, prin care la art 11 se prevedea interzicerea exporturilor de grâu, dar şi a altor produse cum ar fi ovăz (unde consumul este nesemnificativ), orz, porumb, dar şi a unor alimente care vin în cantităţi mari din import gen orez sau zahăr şi care după părerea mea nu necesitau interzicerea exporturilor.

Odată cu emiterea Ordonanţei, apar şi explicaţiile ministrului de interne, domnul Marcel Vela (făcute la ANTENA 3 şi citate de ADEVĂRUL) şi care arătă că ,, Până una, alta, vreau să asigur românii că nu suntem în această situaţie în care să oprim de tot exportul, că nu am avea grâu, că se termină în luna iunie. Avem grâu şi în rezervele de stat, există grâu şi la agenţi economici şi în silozuri. Măsura de a interzice exporturile este o măsură de prevenţie, în sensul în care oricum cu ceea ce avem în silozuri, cu ceea avem la societăţile private, ceea ce există în rezervă, vine şi recolta din acest an, ne asigură consumul pentru perioada următoare”. 

Totuşi a doua zi după emiterea Ordonanţei 8, incep reacţiile, iar piaţa agricolă se agită, atât traderii care aveau contracte în derulare, dar şi unele din organizaţiile profesionale ale fermierilor care acuzau distrugerea pieţei şi a preţului la fermieri. În plus începea să se arate cu degetul către societăţile de morărit şi panificaţie, care erau acuzate în mod discret că ar fi avut interese în această presupusă scădere de preţ a grâului, după care au apărut şi zvonuri legate de achiziţii făcute de către rezerva de stat.

Ceea ce nu prea a apărut în presă şi nici Ministerul Agriculturii nu prea a comunicat, este corespondenţa purtata pe filiera cerealelor, între oficiali care cereau nivelul stocurilor din piaţă şi operatorii economici care nu au răspuns solicitărilor pe motiv de concurenţă în piaţă. Încercările au fost mai multe pentru obţinerea acestor informaţii, dar refuzul furnizării datelor  de către operatori economici a rămas ferm, situaţie care şi ea cred că a generat panică pe holurile ministeriale şi a impulsionat reacţia de interzicere a exporturilor.

Dar revenind la derularea evenimentelor, pe 12 aprilie 2020, în BURSA.ro, apare o declaraţie extrem de interesantă a domnului Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN si care arăta că ,,Noi nu am dorit oprirea exportului de cereale în aceste condiţii (nota noastră – dar în care condiţii?). Contractele care sunt încheiate şi în derulare trebuie să rămână, pentru că traderii au pierderi masive. Noi am dorit să avem siguranţa că ne ajunge grâul până la noua recoltă, pentru că a crescut consumul. S-au mâncat 50.000 de tone şi 70.000 de tone în plus în lunile martie şi aprilie – şi probabil şi în luna mai va fi la fel – şi era un pericol să rămânem fără grâu, însă se putea scoate grâu de la rezerva de stat, aşa cum se face în fiecare an, dat fie cu împrumut, contra-cost, sau pentru reîmprospătare. Şi anul trecut s-au scos 150.000 de tone de grâu de la rezervă, dar acum s-a ales această cale (OM nr. 8.).”.

Iar pe 15 aprilie 2020, într-o intervenţie aparent fermă, primul ministru domnul Ludivic Orban declară „În ceea ce priveşte grâul şi porumbul, trebuie realizate achiziţiile de urgenţă la rezerva de stat. Am vorbit cu domnul ministru al Finanţelor, o să putem aloca resursele financiare din fondul de rezervă. Pe de altă parte, aici, dumneavoastră (ministrul Agriculturii, Adrian Oros – n.red.) împreună cu ministrul Vela şi cu Administraţia Rezervelor de Stat va trebui de urgenţă să identificaţi cantităţile necesare pentru a asigura securitatea alimentară şi să facem achiziţia cât mai rapid din punct de vedere procedural, pentru că măsura interdicţiei la export nu poate fi decât o măsură temporară, iar motivaţia acestei măsuri ţine de asigurarea securităţii alimentare a României. (revista FERMA 15 aprilie 2020).

Imediat după declaraţia primului ministru apar reacţii ale pieţii cum au fost cele exprimate la conferinţa PRIA Agriculture din 16 aprilie 2020, unde se arată printre altele „Să începem cu rezervele de stat. Chiar aseară primul-ministru a atenţionat Ministerul Agriculturii că trebuie refăcute rezervele de stat. Din câte ştiu eu, rezervele de stat trebuiau să existe. Nu este la ştirea publicului că până în momentul de faţă s-a intrat în rezervele de stat. Deci până în momentul de faţă noi ştim că rezervele de stat sunt intacte. Până acum nu s-a atins nimeni de ele, deoarece nu am fost în situaţia în care să consumăm din rezervele de stat“ şi-a început discursul Nicolae Sitaru, preşedintele APPR.

Apoi în discursul său av. Cristian Popescu, partener Popovici Niţu Stoica & Asociaţii  arată ,,Există o lege a rezervelor de stat care spune clar că România, ca stat, trebuie să-şi constituie anumite rezerve strategice. Avem şi o Administraţie Naţională a rezervelor strategice. An de an, Guvernul verifică şi înnoieşte aceste stocuri, materiile prime nu ies de la rezervele de stat decât cu aprobări excepţionale ale prim-ministrului sau ale ministrului Apărării Naţionale. Prima dată, înainte să ia măsura interzicerii exportului de cereale, prim-ministrul sau Guvernul României trebuia să facă un inventar al rezervelor strategice ale României, însă acest lucru nu a fost făcut“.

Oare ce înseamnă acestă plictisitoare enumerare de citate pe care nu prea le înţelegem de ce ar fi interesante pe lângă limbajul destul de sec în care sunt exprimate ? Atunci să le derulăm uşor, uşor şi să vedem ce întelegem şi ce întrebări ne putem pune.

Domnul Aurel Popescu spune un anume lucru legat de rezerva de stat, anume că socieţăţi de profil au împrumutat anul trecut 150.000 tone de grâu şi la fel se doreşte şi în acest an, arătându-se că este o practica curentă, dar fără a se preciza oare dacă este vorba de aceleaşi societăti. Dar de ce se împrumută firmele de morărit şi panificaţie (unele), de la rezerva de stat cand nu sunt condiţii de criză ?

Se invocă în acest sens că a crescut consumul de grâu în martie şi aprilie, dar dacă raportăm creşterea de consum la consumul lunar pentru cei din tară, ar însemna că s-au intors acasă între 5 şi 8 milioane de români, deoarece creşterea consumului este între 28 şi 40%, ceea ce nu este adevărat, sau cei care s-au întors nu au mâncat altceva decât pâine ca să iasă cantităţile vehiculate. Ori poate au fost rotunjite cifrele doar ca să dea bine la prezentare ? Nu ştim dar suntem curioşi să se prezinte modul de calcul şi cum s-a ajuns la aceste cifre. Ori consumul lunar nu este corect, ori cifra celor întorşi acasă, ori creşterea de consum anunţată.

Ca să înţelegem mai bine posibilul mecanism, în legea 82/1992 actualizată, se prevede la art 4 lit ,,a’’ că produsele pot fi scoase din rezerva de stat ,, cu titlu de împrumut pe termen scurt sau cu caracter definitiv, cu aprobarea primului-ministru’’. 

Adică ca să înţelegem şi mai bine care poate fi posibila întrebare, propun să ne întoarcem în timp la declaraţia pe care o dădea în 2005, presedintele Agrostar, domnul Stefan Niculae şi să ne întrebăm dacă ceea ce afirma atunci se aplică şi azi şi care atunci a explicat de ce a devenit o afacere accesarea cantitatilor de grau din Rezervele Satului ,, in loc sa achizitioneze grau de pe piata – disponibilitatile fiind in acest moment de 1-1,2 milioane tone de grau – la 4.000-4.500 lei/kg )notă – preţurile din 2005), agentii economici -cu intrare- la ANRS pot, in schimbul unei scrisori de garantie si al angajamentului ferm de a pune la loc cantitatile de grau accesate, sa beneficieze de graul din rezerva, pe care il vor pune la loc la noua recolta, cand pretul pe kilogram va fi de 2.000-2.500 lei/kg.’’ (CURENTUL 4 mai 2005)

Acest aspect s-ar traduce prin faptul că în acest mod ai trei avantaje, iei un grâu mai ieftin decât pe piaţă, în condiţiile în care aceste împrumuturi se fac de obicei toamna sau iarna, când preţurile la intern sunt ridicate, apoi îţi acoperi dobânda din diferenţa de preţ la achiziţie şi mai faci chiar şi un profit dacă ai noroc şi la recoltă grâul cumpărat este mai ieftin decât preţul celui din rezerva de stat şi nu în ultimul rând nu ţii banii blocaţi deoarece tu pui garanţie doar o hărtie, adică o garanţie bancară, care are un cost foarte redus către bancă raportat la câţi bani s-ar fi indisponibilizat. Ce-ar putea fi mai minunat ?

Primul ministru, domnul Orban a cerut achiziţii de urgenţă de produse la rezerva de stat, inclusiv sau mai ales de grâu, cu toate că ministrul de interne, domnul Vela, făcuse afirmaţia că rezerva de stat ajunge fără probleme până la sfărşitul verii. Achiziţiile conform legii se fac pentru reîntregirea rezervei de stat şi se defineşte astfel ,,achiziție de produse pentru refacerea stocurilor diminuate ca urmare a nerestituirii împrumuturilor aprobate, scoase la împrospătare prin contracte de schimb și nerestituite, consumate fără aprobare legală ori din alte cauze, realizată în cadrul activității finanțate integral din venituri proprii, precum și ca urmare a acordării unor ajutoare umanitare; ‘’ sau a doua cale prin modificarea cantităţilor din rezervă prin aprobarea unui nou nomenclator de produse unde să se prevadă modificarea cantităţilor stocate, lucru care nu s-a menţionat a sta la baza deciziilor.

Bănuim ca primul ministru domnul Orban a fost informat corespunzător şi când a dispus achiziţia, banuim că ori rezerva nu avea cantitatea de produse prevazute, ori s-a decis creşterea nivelului rezervelor. După modul de prezentare a domnului Borza se poate înţelege că nu era grâu în rezervă, dar oare ce hârtii a văzut ?

În aceste condiţii se pun următoarele întrebări la care nu cred că vom primi răspuns, dar ne facem datoria a le pune şi poate cineva se va sesiza si v-a analiza aceste aspecte şi anume :

  1. Firmele de morărit şi panificaţie care au împrumutat anul trecut cca 150.000 tone de grâu sunt aceleaşi cu cele care doresc şi în acest an să împrumute grâu (dacă nu cumva au şi facut-o) ?
  2. Împrumutul de anul acesta avea ca scop să acopere împrumuturile de anul trecut, astfel această nouă acţiune să fie echivalentul unei actiuni de ,,refinanţare’’, în condiţiile actuale de secetă  şi astfel fiind aproape sigur că producţiile vor fi mici şi preturile foarte ridicate ?
  3.  Rezerva de stat înainte de decizia primului ministru de achiziţie, mai avea ceva cantităţi, sau era zero sau foarte apropiată de zero ? Avea nivelul prevăzut prin prevederile legale ?
  4. De ce se aprobă astfel de operaţiuni cu rezerva de stat, cum se afirmă de către domnul Popescu că ar fi existat anul trecut, când noi am avut excedent de grâu pe piaţă şi România a exportat milioane de tone ? Explicaţia ar ţine de motivele economice anterior prezentate în avantajul unor operatori economici?  
  5. Nu era mai corect ca firmele de morărit şi panificaţie care împrumută grâu de la rezerva de stat, să fi cumpărat de pe piaţă liberă, in condiţii transparente ?
  6. Oare aceste ,,afaceri de împrumut ‘’ au loc şi la alte produse, mă gândesc poate la petrol şi derivate, medicamente, alte produse de strictă necesitate ?
  7. Se pot desecretiza informaţiile pentru împrumuturile trecute prin a se prezenta motivaţiile invocate şi firmele care le-au obţinut ? Teoretic dacă se doreşte se poate, dar ….

Dacă cineva se va obosi să răspundă, cred că aproape sigur va gândi să motiveze prin reîmprospătare, adică scot o marfă veche şi intoduc una nouă, deci lucru important şi pe care îl pricepem şi noi oamenii de rând. Problema care se pune este de ce scot grâul anul acesta pentru reîmprospătare şi îl introduc înapoi în rezervă anul viitor ? Nu înseamnă că pentru o perioadă de timp sunt cu nivelul rezervei redus ? Păi noi ţinem rezerva pentru situaţii excepţionale, care nu pot fi prevăzute, deci asta înseamnă că în orice moment ea trebuie să fie la parametrii prevăzuţi legal.  

În plus aceste produse agricole sunt depozitate în silozuri private, iar acei operatori fac achiziţii de produse agricole în mod normal si pot asigura reîmprospătarea în perioada de recoltat în condiţiile prevăzute de lege, fără a fi nevoie de alţi ,,abonaţi’’ la aceste operaţiuni, care cică sunt ,,secrete’’, dar doar pentru noi publicul larg, nu şi pentru cine trebuie să ştie.

Apoi mă gândesc ce stat normal în funcţionare (nu vă gândiţi că este cazul nostru), cumpără produse la rezerva de stat în momente de criză, cînd toate preţurile din piaţă sunt crescute iar poziţia mea ca şi cumpărător mult slăbită ? Nu putea să cumpere în vârf de producţie cum a fost vara trecută, iar preţurile scăzuse extrem de mult, astfel încăt era benefic pentru toată lumea dacă se achiziţionau atunci cantităţile necesare ?

Din ceea ce vedem din exterior, operaţiunile de tipul acesta sunt permise de lege, deci partea infracţională teoretic nu există la ce putem observa din exterior, dar oare este moral ca cineva să profite astfel de aceste rezerve, iar populaţia să fie în pericol în condiţii de calamitate şi să nu poată fi ajutată ? Iar în plus să nu uităm că ceea ce putem vedea legat de aceste activităti sunt destul de puţine, deoarece sunt activităţi protejate de secret, dar nu şi pentru alte persoane interesate.

Oare nu ar trebui altfel reglementate aceste rezerve de stat şi în plus nivelul lor, ca să fie mult mai acoperitoare ca durată de timp ?

În final merită să ne întrebăm pornind de la cele mai sus prezentate, să fie doar o bâlbâială de comunicare, sau este o afacere care generează venituri substanţiale pentru o ,,camarilă abonată’’ la o bancă de ajutor reciproc, reprezentată de Rezervele de Stat, unde legea permite în mod legal (dacă nu se vehiculează cumva şi alte sume şi atunci nu mai este legal) să iei credite cu dobândă ,,subvenţionată’’, dar accesibile doar unora ?

Eu sper ca primul ministru să dispună de urgenţă, o anchetă pentru clarificarea multor întrebări care planează din aceste declaraţii legate de activitatea rezervei de stat, mai ales că opinia publică nu poate vedea dincolo din cauza caracterului secret şi poate va dispune iniţierea unor modificări legislative care să reglementeze mai clar modul de gestionare a acestora. 

Domnia sa a fost pus în postura să cumpere produse agricole în perioada de criză, sau cel puţin aşa a dispus, dar oare cei care l-au pus în această postură nu ar trebui să şi răspundă, indiferent ce culoare politică au, ca sunt din cei vechi sau cei noi, dacă această decizie a fost dată de un nivel redus de produse în rezervă, asta ca să nu ne exprimăm altfel ? 

O fi fost cumva o operaţiune de ştergere a urmelor în acest an de secetă în agricultură, după ce rezerva de stat a fost (şi poate mai este) folosită ca şi o casă de ajutor reciproc, doar pentru unii ? Să fie şi alte interese decît cele pe care noi le bănuim prin cele mai sus prezentate ? Dar să fie posibil să se aplice posibilul scenariu de mai sus şi la alte produse ?