Interesant este că oferta băncilor a fost chiar de 787 milioane lei, potrivit datelor BNR, ceea ce înseamnă că dacă Trezoreria ar fi acceptat un randament mai mare avea şanse să-şi facă planul pentru această licitaţie. Este a doua licitaţie consecutivă pe termen lung la care Finanţele nu reuşesc să atragă cât au programat.
Cu doar o săptămână înainte, Ministerul Finanţelor nu a găsit în piaţa bancară decât 289 milioane lei pentru că s-au oprit cu randamentul mediu la 7,38%, deşi aveau programată o sumă de 500 milioane lei, iar oferta băncilor a fost de 983 milioane lei.
Economistul-şef al ING, Nicolaie Chideşciuc, semnala într-un articol recent de pe Capital.ro că pentru a atrage bani pe termen lung statul trebuie să accepte randamente mai mari. De asemenea, analiştii ING spuneau într-un raport recent că Finanţele ar putea transmite un semnal pieţei că nu sunt dispuşi plătească peste 7,40% pe termen lung, după ce au luat săptămâna trecută din piaţă mai puţin de cât aveau programat.
În schimb se pare că statul stă relaxat în a-şi face planul per total, întrucât atrage sume cu mult peste program, dar pe termen scurt.
În cele trei licitaţii pe termen scurt (de până în 12 luni), Finanţele au atras 5,26 miliarde lei, deşi programaseră 3 miliarde lei, iar în cele trei licitaţii pe termen lung, au luat din piaţa bancară circa 900 milioane lei, în condiţiile în care aveau programată o sumă cumulată de 1,5 miliarde lei.
Astfel, în cele şase licitaţii din aprilie, Trezoreria a atras 6,16 miliarde lei, comparativ cu un nivel indicativ de 4,5 miliade lei.