Sorin Cîmpeanu a spus care sunt costurile pentru preluarea creşelor în sistemul educaţional

Sorin Cîmpeanu a spus care sunt costurile pentru preluarea creşelor în sistemul educaţional
Publicat de Valentina Drăgoi la 18 iunie 2021, 08:30

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu vine cu noi precizări legate de Legea Educaţiei Naţionale. Mai exact, acesta a vorbit despre modul în care ar urma să fie preluate creşele în sistemul educaţional din luna septembrie, așa cum spune legislația.

Sorin Cîmpeanu susține că Legea Educației prevede inclusiv preluare creșelor în sistemul educațional începând cu luna septembrie, însă pentru a face acest lucru, este nevoie de buget aferent alocat la rectificare, costurile estimate pentru ultimele patru luni ale acestui an fiind de 150 de milioane de lei.

În acest context, ministrul susține că în următoarea perioada va vedea dacă sistemul este pregătit pentru o astfel de schimbare.

„Legea Educaţiei Naţionale prevede preluarea creşelor în sistemul de educaţie începând cu luna septembrie a acestui an. În creşele din Româna, în momentul de faţă, avem 22.000 de copii, avem 4% din copiii de această vârstă care au la dispoziţie servicii în creşe. (…) Vom vedea dacă suntem pregătiţi, dacă se prorogă sau dacă nu se prorogă preluarea creşelor în sistemul de educaţie de la autorităţile locale. Atunci când se preiau aceste creşe, spre exemplu, la un cost standard definit de 15.000 de lei un copil în creşă, faţă de 7.400 de lei, spre exemplu, un copil în grădiniţă, ar fi vorba de un buget considerabil.

E drept, doar pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie. Pentru ca Ministerul Educaţiei să poată să preia creşele din septembrie, va trebui să aibă şi bugetul aferent la rectificare, în plus. Dacă vom creşte de la 22.000 de elevi la 30.000, înseamnă 30.000 ori 15.000, 450 de milioane, având în vedere că sunt doar 4 luni din 12, sunt doar 150 de milioane, anul acesta. Dar anul viitor vor fi 600 de milioane”, a explicat ministrul, la B1 TV.

Ministerului Educației  promite 110 creșe noi

Totodată, Sorin Cîmpeanu a mai subliniat faptul că Ministerul Educaţiei este dator să asigure resursa umană din creşe, astfel că a cerut clase noi de educatori puericultori. El a mai adăugat faptul că statul este cel care finanțează, deci are dreptul să definează nevoia și să solicite acest lucru.

„Ministerul Educaţiei este dator, într-adevăr, cu asigurarea resursei umane. Începând încă de anul acesta, am solicitat imperativ să fie formaţi educatori puericultori. Existau clase care funcţionau, una da, una nu, sau clase care funcţionau pe jumătate. Nu, am spus, începând de anul acesta, în fiecare şcoală de profil se va forma o clasă de educatori puericultori. Statul finanţează, statul are dreptul să îşi definească nevoia şi să solicite acest lucru”, a declarat ministrul.

În ceea ce privește construcția de noi creșe prin PNRR, Cîmpeanu a menționat că în primă fază s-a dorit construcția de 140 de noi creșe, iar bugetul va fi gestionat de Ministerul Educației.

El a mai adăugat că după ultimele negocieri vor exista în final 110, însă este vorba despre creșe prietenoase cu mediul, lucru care crește automat costurile, micșorând astfel numărul creșelor.

„Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am început prin a dori construcţia a 140 de creşe noi, din bugetul pe care îl va gestiona Ministerul Educaţiei, pentru că este sub tutela „România educată”, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, care va realiza construcţia acestor creşe, va realiza şi proiectele – şi apreciez foarte mult determinarea şi eficienţa Ministerului Dezvoltării, pentru că avem aceste proiecte de creşe.

Nu vor fi 140, după ultimele negocieri, vor fi doar 110. Vor fi doar 110 pentru că sunt condiţii impuse pentru a avea componenta de verde, pentru a fi prietenoase cu mediul toate, lucruri care cresc costul unitar. Crescând costul unitar, sigur că micşorezi numărul creşelor”, a mai spus ministrul Educaţiei.

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.