Nu mai participă la competiţii, dar au făcut istorie în tenis. Două dintre cele mai mari jucătoare ale lumii se reîntâlnesc, duminică, la Bucureşti, într-un meci demonstrativ, după ce vineri au jucat împreună la New Orleans. Pentru Monica Seles, acesta ar putea fi o pregătire pentru revenirea în competiţiile oficiale.

Finala US Open din 1991 a fost una ieşită din tipare. Nici o altă finală feminină de Grand Slam nu a mai adus faţă în faţă două jucătoare de mâna stângă şi nici nu a mai existat o diferenţă atât de mare de vârstă între ele: 17 ani. Meciul a fost unul special, la fel ca majoritatea celor în care Martina Navratilova şi Monica Seles s-au întâlnit.

Ambele au uimit de-a lungul timpului prin agresivitate. Inventatoare al jocului în forţă, au pavat drumul pentru surorile Williams, Lindsay Davenport sau Maria Sharapova.

În 1991, la Indian Wells, în Statele Unite, Seles (17 ani) reuşea să o învingă pe Navratilova (37 de ani). Cele două s-au întâlnit însă în competiţii de 17 ori, iar Seles a câştigat de zece ori.

Anul trecut, Martina Navratilova s-a retras din competiţii, după o carieră remarcabilă, pe care a susţinut-o până la 50 de ani. Oficial, Monica Seles (33 de ani) nu s-a retras niciodată, chiar dacă, din 2003, când s-a accidentat la picior, nu a mai participat la nici un turneu. Celebrul strigăt al Monicăi la lovirea mingei nu pare să o mai deranjeze pe Navratilova (aceasta s-a plâns în trecut, la fel ca şi alte jucătoare, că nu se poate concentra din cauza „zgomotului“), cele două părând să se înţeleagă perfect. Au început să se întâlnească în meciuri demonstrative din 2005, în Noua Zeelandă. Seria de anul acesta, incluzând meciul de la New Orleans, organizat în scopuri caritabile, şi pe cel de la Bucureşti, este considerată de presa de specialitate ca făcând parte din pregătirile Monicăi Seles de revenire în competiţii. A anticipat că o va face în 2006, dar până acum momentul a fost amânat.

Un tenis de calitate şi ceva umor

65-6327-1fyihza.jpgSpectatorii care vor urmări meciul de la Bucureşti vor revedea „pe viu“ contrastul stilurilor: servă – voleu cu o mână, la Navratilova, versus forehand şi rever cu ambele mâini, de pe linia de fund, la Seles. Anul acesta, cele două au mai jucat un demonstrativ în Statele Unite, la Oaks Country Club. Condusă după nouă game-uri, Seles şi-a revenit rapid şi a câştigat primul set folosind aceleaşi lovituri nimicitoare de la nivelul solului, care i-au adus trei victorii la French Open. Navratilova şi l-a adjudecat pe cel de-al doilea, când lucrurile au luat o turnură amuzantă.

Aruncându-se după o minge lovită uluitor de Seles, veterana de 50 de ani a ieşit din teren şi a înhăţat băutura unui spectator din primele rânduri. A realizat prea târziu că aceasta conţinea alcool, dar s-a consolat anunţând publicul că este pentru prima dată când face asta şi că, orice s-ar întâmpla cu meciul, ea va zâmbi oricum continuu. În final, s-a impus Seles, la tiebreak, în setul trei. „Un tenis de calitate şi cu ceva umor, bine dozat“, au descris meciul publicaţiile de specialitate, remarcând că Seles îşi păstrează şi într-un joc demonstrativ mentalitatea, concentrându-se să câştige punct cu punct şi oferind doar jumătate de scuză la un punct câştigat cu ajutorul plasei.

Pe cele două mari jucătoare le despart 17 ani diferenţă de vârstă, dar au multe în comun. Născute în fostul bloc comunist – Navratilova la Praga, în Cehia, iar Seles la Novi Sad, în fosta Iugoslavie – amândouă au emigrat în Statele Unite, iar acum locuiesc în „paradisul tenisului“ din Florida. Ambele au reuşit să ajungă numărul unu în clasamentul mondial, la simplu.

„Copil teribil“ al tenisului, Monica Seles a câştigat primul turneu la nouă ani, chiar dacă nu înţelegea prea bine sistemul după care se ţinea scorul şi nu avea decât o vagă idee dacă este condusă sau conduce. Până în 2003, avea câştigate în carieră 53 de titluri la simplu şi şase la dublu şi învinsese în nouă finale de Grand Slam.

De partea cealaltă a terenului, Martina Navratilova este jucătoarea cu cele mai multe recorduri din istoria tenisului: cele mai multe titluri obţinute vreodată de un jucător (femeie sau bărbat) la simplu – 167 – dar şi la dublu – 177. A ajuns numărul unu mondial şi la simplu şi la dublu. A câştigat 18 finale de Grand Slam, din care, remarcabil, nouă la Wimbledon. Cu un program special de exerciţii fizice şi trecând, din 1983, la rachetele de grafit, Navratilova a ajuns să domine o lungă perioadă tenisul feminin. „Aveam muşchi, înainte ca aceştia să fie la modă în tenis“, declara anul trecut, pentru The Guardian, cea care a impus un stil de joc bazat foarte mult pe condiţia fizică, neobişnuit până în anii ‘80 în tenisul feminin, dar adoptat de majoritatea jucătoarelor actuale. Când este rugată de ziarişti să numească cea mai mare jucătoare de tenis a tuturor timpurilor nu trebuie să caute prea departe: „Ştiu că sunt una dintre primele trei sportive din toate timpurile şi cea mai bună jucătoare care a jucat vreodată tenis“.

Monica Seles

Carte de vizita
Data naşterii: 2 decembrie 1973
Locul naşterii: Novi Sad, fosta Iugoslavie (azi Serbia)
Reşedinţă actuală: Sarasota, Florida, SUA
Înălţime: 1,78 m
Greutate: 70 kg
Profesionist din: 1989
Joacă: mâna stângă, cu ambele mâini, atât forehand, cât şi rever
palmares
Titluri la simplu: 53
Cea mai bună performanţă la simplu: Numărul 1 (11 martie 1991)
Turnee de Grand Slam câştigate la simplu:
Australian Open: 1991, 1992, 1993, 1996
French Open: 1990, 1991, 1992
Wimbledon: 1992
US Open: 1991, 1992
Titluri la dublu: 6
Cea mai bună performanţă la dublu: Numărul 16 (22 aprilie 1991)

Martina Navratilova

carte de vizita
Data naşterii: 18 octombrie 1956
Locul naşterii: Praga, Cehoslovacia
Reşedinţă actuală: Nokomis, Florida, SUA
Înălţime: 1,73 m
Greutate: 65 kg
Profesionistă din: 1975
Joacă: mâna stângă, rever cu o singură mână
palmares
Titluri la simplu: 167
Cea mai bună performanţă la simplu: Numărul 1 (10 iulie 1978)
Turnee de Grand Slam câştigate la simplu:
Australian Open: 1981, 1983, 1985
French Open: 1982, 1984
Wimbledon: 1978, 1979, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1990
US Open: 1983, 1984, 1986, 1987
Titluri la dublu: 177
Cea mai bună performanţă la dublu: Numărul 1 (10 septembrie 1984)

Te-ar putea interesa și: