„Sunt o mașină de făcut cârnați absolut minunată”, spunea Agatha Christie într-un interviu, referindu-se la numărul imens de titluri publicate, dar și la calitatea acestora, confirmată de altfel de cele două miliarde de exemplare vândute. Acest număr, astronomic pentru industria de carte, a propulsat-o pe britanica născută la 15 septembrie 1890 în topul celor mai vânduți autori din toate timpurile.

Și-a luat numele de la un pilot al Forțelor Aeriene Britanice

Tatăl viitoarei scriitoare de romane polițiste era american. Născută Agatha Mary Clarissa Miller, se bucură de o educație aleasă în Torquay, orașul de pe malul mării unde se spune că Sir Arthur Conan Doyle, idol al Agathei, ar fi scris „Câinele din Baskerville”. Mama ei i-a alimentat interesul pentru scris, provocând-o într-o zi ploioasă să creeze o poveste pentru a-și omorî timpul – notează Robert Schnakenberg în volumul Viața secretă a marilor scriitori (Art, 2017, traducere de Mădălina Vasile).

Agatha s-a căsătorit în 1914 cu Archibald Christie, pilot în Forțele Aeriene Britanice. În timpul Primului Război Mondial a lucrat ca asistentă într-un dispensar, experiență importantă pentru că aici ar fi învățat foarte multe lucruri despre otrăvuri și efectele acestora asupra corpului uman. „Dă-mi o sticluță mortală cu care să mă joc și sunt fericită”, ar fi spus Agatha într-o zi. Legendă sau adevăr, cert e că aproape jumătate dintre crimele romanelor sale au drept cauză otrăvirea.

Niciun penny de pe urma primului roman

Odată războiul sfârșit – menționează Robert Schnakenberg în volumul său -, Christie a petrecut aproape un an și jumătate scriind la primul ei roman, Misterioasa afacere de la Styles. Cartea le făcea cunoștință cititorilor cu belgianul rotofei, detectivul Hercule Poirot, dar vânzările au fost atât de slabe încât autoarea nu a câștigat nici măcar un penny din drepturile de autor. Lucrurile s-au schimbat abia șase ani mai târziu, după publicarea romanului Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd? „Subiectul ingenios al cărții, răsturnările de situație și captivantele soluții pentru rezolvarea cazului au revoluționat romanul polițist”, apreciază Robert Schnakenberg.

Dispariție misterioasă sau manevră inteligentă?

Alte voci susțin însă că o altă întâmplare, provocată chiar de Agatha, ar fi declanșat succesul. Mai exact dispariția ei fizică! Povestea este următoarea: în decembrie 1926, pe când avea 36 de ani și era înșelată la greu de Archibald, soțul pilot, scriitoarea a dispărut fără urmă timp de 11 zile. Toată lumea s-a mobilizat s-o găsească, de la polițiști la oameni obișnuiți. Cazul a iscat mare vâlvă, aducând în atenția opiniei publice amănuntul (esențial pentru vânzările ulterioare) că tânăra dispărută este scriitoare. Autoritățile au găsit-o pe Agatha cazată la un hotel din Yorkshire, sub nume fals. A susținut inițial că suferă de amnezie (o minciună gogonată), apoi că a vrut să-l facă gelos pe dragul de Archibald care, culmea!, în momentul dispariției nevestei, se giugiulea cu amanta. Explicații subțiri care au făcut, în timp, loc ipotezei că scriitoarea și-ar fi înscenat dispariția tocmai pentru a capta atenția publicului. De luat în seamă, mai ales că totul s-a petrecut în preajma lansării celui de-al doilea volum, roman ce i-a și adus celebritatea. În orice caz, la doi ani după această misterioasă dispariție/manevră deșteaptă, Agatha Christie avea să divorțeze de năbădăiosul ei soț.

Suferea de disgrafie

După eșecul din prima căsnicie, Agatha se recăsătorește cu un arheolog, Max Mallowan. Cu toate că și acesta, cu 14 ani mai mic, avea s-o înșele fără menajamente (mai ales în ultima parte a vieții scriitoarei), rămân împreună mai bine de 45 de ani. Mai mult, ea l-a însoțit adesea la săpături în Siria sau Irak, locurile exotice din Orientul Mijlociu oferindu-i material bogat pentru multe dintre romanele concepute în acea perioadă.

Își dicta romanele

Când a murit, în 1976, Agatha Christie era cel mai cunoscut scriitor de romane polițiste din lume. Cartea Recordurilor a recunoscut-o ca cel mai bine vândut autor al tuturor timpurilor. A publicat 93 de cărți, 17 piese de teatru și șase romane de dragoste. Fără să scrie un rând cu mâna ei! Agatha suferea de disgrafie, o tulburare de învățare care afectează abilitățile de scriere. Agatha „și-a scris”, așadar, toate romanele dictându-le altcuiva.

Mâncărimi în Orient Express

Agatha Christie a creat una dintre cele mai cunoscute cărți ale ei, Crimă în Orient Express, în camera 411 din hotelul Pera Palace din Istanbul. Botezată „Camera Agatha Christie”, a fost păstrată aidoma în onoarea ei. Unul dintre aspectele călătoriei cu Orient Express-ul despe care proabil că nu și-ar fi dorit să-și mai amintească a fost cușeta în care a dormit în trenul care a dus-o de la Paris pe Bosfor: a fost torturată de ploșnițe pe tot parcursul călătoriei – dezvăluie biograful Robert Schnakenberg!

Nu-i plăceau țigările, băutura și păsările!

Agatha Christie a făcut în autobiografia ei o listă cu tot ce-i făcea plăcere și tot ce-i displăcea. De exemplu, nu suporta aglomerația, înghesuiala, vorbitul tare, gălăgia, petrecerile, fumul de țigară, băutura, marmelada, stridiile, picioarele păsărilor sau păsările în sine. Fiecare cu ciudățeniile lui.

Ironia sorții!

Agatha Christie avea un simț deosebit pentru replicile usturătoare, dar, în ciuda acestui fapt, ea n-a reușit să rostească vreodată o replică destinată să rămână celebră. Această situație nu i-a împiedicat însă pe biografii scriitoarei să-i atribuie următoarea butadă: „Cel mai bun bărbat pentru o femeie este un arheolog, pentru că pe măsură ce ea îmbătrânește el devine tot mai interesat de ea”. Ce cool! Și totuși, ce ironie! Mai ales dacă ne gândim că cel de-al doilea soț al Agathei, arheologul Max Mallowan, se pare că nu a fost chiar atât de interesat de celebra lui soție. Max a avut nenumărate amante, dintre care pe una a și luat-o de nevastă la doar un an de la moartea Agathei Christie.

Hercule Poirot, un personaj urât și iubit de propriul creator

Imperturbabilul Hercule Poirot (al cărui nume provenea din echivalentul franțuzesc al cuvântului „praz”) este, fără îndoială, unul dintre cele mai iubite personaje ale Agathei Christie. Creatoarea lui nu se numără însă printre fanii detectivului rotofei. După apariția infatuatului copoi belgian în „Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd?”, în 1926, scriitoarea s-a plictisit repede de el. Pe la începutul anilor ’30, Agatha chiar a comentat răutăcios: „Poirot mi se pare nesuferit!” Mai mult, în 1960 l-a catalogat dur, numindu-l „un ticălos egocentric”. Nu s-a descotorosit însă niciodată de Hercule Poirot. „Nu-l sufăr, dar trebuie să existe mai departe, pentru că oamenii s-au atașat atât de mult de el”, obișnuia să spună țâfnoasa Agatha.

Franciza, apărată cu dinții

Oricum, Christie a rămas extrem de protectoare cu franciza Poirot. Când romanul Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd? A fost adaptat pentru teatru, scriitoarea britanică s-a opus vehement intenției regizorului de a modifica personajul, respingând sugestia de a-l mai întineri cu vreo douăzeci de ani pe Hercule Poirot și propunerii de a-l supranumi Beau Poirot, un frumușel în jurul căruia femeile aveau să pice ca muștele, îndrăgostite iremediabil nu atât de inteligența, cât de aspectul fizic al personajului.

Zece negri/indieni mititei și politica corectă

„Zece negri mititei”, una dintre cele mai cunoscute cărți ale Agathei Christie, a fost ecranizată și adaptată ca piesă de teatru de nenumărate ori. Mai mult, a inspirat chiar și un joc video, un musical și un cântec compus în 1970 de Harry Nilsson. „Nu poți să nu te întrebi cum ar fi fost primit de public dacă editorul scriitoarei ar fi rămas la titlul original. Intitulat inițial Ten Little Niggers, mai târziu romanul a primit un nou titlu, Ten Little Indians, și, când și această versiune a fost considerată incorectă politic, s-a ajuns în sfârșit la titlul And Then There Were None – Și n-a mai rămas nimeni”, mai consemnează biograful Robert Schnakenberg.

Fata bătrână-detectiv

Celălalt personaj foarte cunoscut al Agathei Christie, Miss Jane Marple, fata bătrână-detectiv, era mai pe placul autoarei (în comparație cu Hercule Poirot). Atât Poirot, cât și Marple au fost memorabil parodiați de Milo Perrier și Jessica Marbles în filmul regizat de Neil Simon în 1975, Cinci detectivi la miezul nopții. Din păcate, marea autoare de cărți polițiste murise cu doar câteva luni înainte de premiera peliculei.

Vorbă de duh

Cel mai bun bărbat pentru o femeie este un arheolog, pentru că pe măsură ce îmbătrânește el devine tot mai interesat de ea”, Agatha Christie, scriitoare

Știați că…

93 de cărți, 17 piese de teatru și șase romane de dragoste (semnate cu pseudonimul Mary Westmacott) a publicat Agatha Christie. A fost tradusă în 103 limbi!

1971 a fost anul în care scriitoarea a primit titlul Dame Comander a Ordinului Imperiului Britanic

130 de ani s-au împlinit în toamna anului trecut de la nașterea „reginei romanelor polițiste”, britanica Agatha Christie

Pe lângă Hercule Poirot, alte personaje celebre ale Agathei Christie sunt Miss Jane Marple, îndărătnica fată bătrână, enigmaticul colonel Race și cuplul de detectivi, soț și soție, Tuppence și Tommy Beresford

Piesa de teatru The Mousetrap, care încă se mai joacă la Londra, este cel mai longeviv spectacol de teatru din lume

În timpul Primului Război Mondial, Agatha Christie a lucrat ca asistentă într-un dispensar, experiență importantă pentru că aici ar fi învățat foarte multe lucruri despre otrăvuri și efectele acestora asupra corpului uman

Te-ar putea interesa și: