Cu prilejul vizitei în bucătăria restaurantului McDonald’s Romană, am aflat că uleiul este schimbat la circa 3 zile, conform unor parametri stabiliţi şi respectaţi de lanţul de restaurante în toată lumea, ne-a explicat un angajat al restaurantului din capitală. Contactat de Capital, doctorul Gheorghe Mencinicopschi a explicat că uleiul de rapiţă este mai rezistent la temperaturi ridicate, decât cel de floarea soarelui, care este utilizabil până la 180-200 de grade. Schimbat la 3 zile, amestecul de uleiuri generează în mod inevitabil acizi graşi şi poate conduce, în timp, la declanşarea bolilor cardiovasculare. Mai mult, în cele 3 zile în care uleiul este refolosit, conţinutul caloric al cartofilor creşte semnificativ, de la aproximativ 90 de calorii, până la 300 de calorii pentru o sută de grame. În astfel de cazuri, recomandarea doctorului Gheorghe Mencinicopschi este utilizarea uleiului de palmier, de arahide sau de nucă de cocos. Aceste tipuri de ulei sunt deseori ocolite din raţiuni financiare.
Cartofii prăjiţi de la McDonald’s România provin de la furnizorul austriac FRISCH & FROST NAHRUNGSMITTEL & GESMBH. Aceştia sunt cartofi întregi, susţin reprezentanţii lanţului de restaurante, şi nu sunt realizaţi dintr-o pastă, aşa cum se zvonea nu demult. Cartofii sunt prăjiţi timp de 3 minute în amestecul de ulei de floarea soarelui şi de ulei de rapiţă şi sunt serviţi în maxim 7 minute de la preparare.

Tot la capitolul “Ingrediente de bază”, McDonald’s a ţinut să specifice aspecte privind provenienţa acestora, standardele de calitate, modalităţile de gătire şi nu numai. În ceea ce priveşte carnea de vită, de pildă, se pare că feliile de carne utilizate în realizarea unui Hamburger sau Big Mac conţin carne de vită 100%, iar procentul de grăsime al acestora nu depăşeşte 21,5%.  Prepararea se face pe grill uscat, iar singurele condimente aplicate în urma gătirii sunt, opţional, sarea şi piperul. Carnea de vită trece prin 31 de puncte de control înainte de a ajunge în centrul de distribuţie şi prin 3 puncte de control în restaurant.

Carnea de pui folosită în sandvişurile Chicken Grill şi McChicken este furnizată de OSI GROUP LLC. De cele mai multe ori, feliile din carne conţin 100% carne de pui, iar în unele cazuri, aceasta este marinată într-un amestec de praf de usturoi şi ceapă, boia de ardei, supă de pui şi piper negru. În cazul sandvişului McChicken, de exemplu, felia de piept de pui este prăjită timp de 3 minute în ulei de rapiţă şi floarea soarelui.

Şi produsele pe bază de peşte, cum ar fi Filet-O-Fish, sunt prăjite tot în ulei de floarea soarelui şi rapiţă. Ca materie primă, McDonald’s foloseşte 4 tipuri de specii marine: cod, în primul rând, dar şi Haddock, Pollock şi Hoki. Carnea de cod utilizată pentru Filet-O-Fish-ul românesc  provine de la furnizorul danez A. ESPERSEN A/S.

În meniul McDonald’s, carnea de porc este folosită cu precădere în cazul produselor recomandate la micul dejun, cum ar fi Sausage McMuffin şi Bacon McMuffin. Furnizorii care aduc carnea de porc în restaurantele româneşti ale cunoscutului lanţ McDonald’s sunt OSI GERMANIA şi ANGST ROMÂNIA.
Salatele şi legumele din meniul McDonald’s provin de la EISBERG ROMÂNIA, sunt pregătite în restaurant, zi de zi, şi sunt servite în maxim 6 ore. Dacă ouăle utilizate de McDonald’s vin din Ungaria, iar laptele din Austria, chiflele folosite pentru cele mai multe sandvişuri sunt româneşti, produse de furnizorul TITAN.

Partenerii locali McDonald’s România

Partenerii locali McDonald’s România sunt HAVI LOGISTICS, cu centre de distribuţie în Bucureşti, Chitila şi în Deva, COCA-COLA ROMÂNIA, TITAN, unicul furnizor pentru chiflele utilizate în sandvişuri, ANGST, HOCHLAND, un important furnizor de brânzeturi pentru lanţul de restaurante de la noi şi compania EISBERG, principalul furnizor de salată şi legume pentru McDonald’s România.

La capitolul “Informaţii nutriţionale”, McDonald’s insistă că alimentele şi ingredientele folosite nu sunt modificate genetic şi asigură transparenţă totală. Compania este, de fapt, şi printre primele care au ales să comunice informaţiile nutriţionale ale produselor. Acest lucru se întâmpla în urmă cu aproape 40 de ani.