Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene, cel care a negociat PNRR-ul României, este desfiinţat de către actualul ministru al Apărării, Vasile Dîncu.

Cristian Ghinea, considerat responsabil de eşecul în negocierea PNRR pe tema pensiilor

Motivul: modul în care a pus gaj pensiile militarilor și, în general, pensiile românilor prin deciziile politice luate în timpul negocierilor duse cu Bruxelles-ul pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Acel ministru a considerat, într-o cheie ideologică, că pensiile speciale din România trebuie recalculate și, mă rog, scăzute. (…)

Este inacceptabil ca pensiile militare să fie considerate pensii speciale. Pensiile militare sunt pensii de stat, sunt pensii ocupaționale, nu au legătură cu conceptul nostru de pensii speciale. (…)

Nu putem accepta această idee fantasmagorică de a reforma și de a bloca pensiile militare, de a le plafona.

Vom merge la Bruxelles, dacă este cazul, să explicăm că există pensii militare de tipul celor din România în foarte multe țări din Europa sau în țări NATO”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, într-un dialog cu jurnaliştii militari, potritiv presamil.ro.

Vasile Dîncu: Avem un proiect despre cum ar trebui modernizat sistemul de pensii, inclusiv pensiile militare

Iată ce a răspuns ministrul Apărării Naţionale, când a fost rugat să vorbească despre asocierea ce se face, în acest moment, în spaţiul public, între pensiile speciale şi pensiile militare.

„Acest câmp de dezbatere care s-a deschis acum poate fi valorificat populist împotriva Armatei României. Există mai multe perioade în istoria celor 30 de ani în care Armata României a fost atacată, de cele mai multe ori pe nedrept, ajungându-se ca anumite elemente de singularitate să fie trecute ca fiind fapte generale.

Ideea de acum este următoarea: un ministru al unui guvern trecut, a adăugat, printre condițiile asumate ca să putem plăti partea din PNRR de împrumut, faptul că vom ajunge să plafonăm la 9,7%, din PIB, dacă nu greșesc, procentul pensiilor.

Și pentru acest lucru, acel ministru a considerat, într-o cheie ideologică, că pensiile speciale din România trebuie recalculate și, mă rog, scăzute. Și evident că nu erau trecute pensiile militare în acel moment.

În al doilea memorandum al ministrului muncii actual, i s-a cerut de la Bruxelles, ca și pensiile militare să fie trecute în sistemul acesta de plafonare sau de reformă. Acum, noi am pornit de la două lucruri: în primul rând, nu pot să accept ca printr-o decizie politică să pui gaj pensiile militarilor și, în general, pensiile românilor.

Doi, este inacceptabil ca pensiile militare să fie considerate pensii speciale. Pensiile militare sunt pensii de stat, sunt pensii ocupaționale, nu au legătură cu conceptul nostru de pensii speciale.

În al treilea rând, noi avem în interior un proiect despre cum ar trebui modernizat sistemul de pensii, inclusiv pensiile militare. Dar nu așa, pornind de la un concept care asociază pensiile militare cu pensiile speciale.

Avem, în acest moment, în Parlament, un proiect de modificare a Legii 223 din 2015, prin care vrem să eliminăm inechitățile dintre pensiile militare. Este adevărat, au funcționat mai multe sisteme după 1990, și există inechități. Asociațiile veteranilor, ale militarilor în retragere și rezervă, sunt active.

M-am întâlnit de multe ori cu ei, am construit un comitet consultativ cu reprezentanții lor, pentru a găsi soluții. Acesta este primul element esențial în modernizarea sistemului de pensii.

Să creăm un sistem de pensii echitabil, dar nu prin plafonarea pensiilor, sau prin tăierea acestora, ci un sistem în care, pe cei care au fost nedreptățiți în ultimii ani, să îi putem aduce la un sistem normal, la un sistem predictibil.

Mai este un lucru aici care mi se pare foarte important: și noi, managementul Ministerului Apărării Naționale, considerăm că nu este normal să existe pensii mai mari decât salariile.

Dar evident că nu putem accepta această idee fantasmagorică de a reforma și de a bloca pensiile militare, de a le plafona. Vom merge la Bruxelles, dacă este cazul, să explicăm că există pensii militare de tipul celor din România în foarte multe țări din Europa sau în țări NATO.

Construcția unui sistem de pensii și de salarizare face parte din elementele de suveranitate ale unei națiuni și nu pot fi dictate de nicăieri. Și nimeni nu are dreptul, ca politician, să își ia angajamentul de a aplica, în aceste domenii de suveranitate națională, soluții arbitrare, pe care ni le propun niște funcționari de la Bruxelles.

Am văzut că punctul de referință în această idee pe care au avut-o cei din PNRR a fost un studiu făcut de o echipă de doi cercetători, care au arătat aspecte despre cum am putea să modificăm pensiile speciale în România.

Pensiile militare trebuie să meargă mai departe, sunt elemente pe care statul român le-a stabilit ca recunoștință pentru privațiunile pe care le resimte un militar și trebuie să facă parte din elementul de previzibilitate. Când ai intrat în liceul militar, trebuie să știi că vei avea, pe parcurs, tot felul de privațiuni.

Trebuie să-ți schimbi des domiciliul, nu vei face parte din anumite organizații, nu poți să faci afaceri, îți este îngrădită foarte mult libertatea. Prețul acestei libertăți îngrădite trebuie să fie o previzibilitate pe care statul român ți-o asigură, pentru că ești element important al statului.

Asta face orice țară civilizată cu funcționarii ei, cu elementele fundamentale ale Statului, așa cum este Armata României și, sigur, poliția, jandarmeria și alte funcțiuni sociale importante”, a afirmat Vasile Dîncu, potrivit sursei citate.

Cât de mari sunt, de fapt, pensiile militare din România?

Ministrul Apărării a oferit detalii şi despre valoarea pensiilor militare din România.

„Mi-a fost ușor rușine. (…) Pensia militară minimă comunicată de noi oficial este de 1052 de lei”, a afirmat Vasile Dîncu.

„Noi nu am vrut să facem o publicitate prea mare pentru că știți, o parte din aceste informații sunt clasificate.

Dar, pe de altă parte, vreau să vă spun, cu o ușoară jenă pentru întreaga clasă politică din România, că atunci când a trebuit să dau publicității, de exemplu, date despre pensia minimă sau pensia medie a militarilor, mi-a fost ușor rușine.

Pentru că îi voi demoraliza și pe cei care vor să vină în sistem și pe care vrem să-i așteptăm cu un alt regim, unul protector cu adevărat. Pensia militară minimă comunicată de noi oficial este de 1052 de lei.

Avem media pensiilor undeva la 3900 de lei, dar această medie se compune din zeci de mii de pensii foarte mici, care se află sub 2500 de lei. Dar, aceste pensii foarte mici, sub 2500 de lei, noi, acest Guvern, le-am crescut cu 10 %, pentru că erau pensii care nu puteau să susțină, pur și simplu, nivelul de viață normală a unui pensionar.

Există aproape un sfert din pensii care se află la această limită de supraviețuire, care necesită un plus social. Sigur că în mediile noastre, pensiile magistraților militari, de exemplu, ridică foarte mult media.

O să analizăm, de la caz la caz, o să discutăm și cu societatea civilă, pentru că, până la urmă, cred că dezbaterea este următoarea: vreau să facem în viitor o campanie în care să întrebăm și oamenii, politicul, Parlamentul, ce tip de apărare vor, ce fel de armată își doresc, câtă securitate își dorește societatea.

Pentru că totul se plătește. Cheltui mai mult pentru securitate și apărare, poți să ai o securitate și o apărare mai bune.

Trebuie să ne gândim foarte serios la securitatea noastră, la apărare, și să construim o armată motivată, o armată bazată pe experți. Nu mai avem nevoie de stagiul militar obligatoriu, pentru că toată lumea mă întreabă ce e cu asta.

Astăzi, nu mărimea cantitativă a armatelor este elementul definitoriu pentru putere, pentru forța ei, ci modul în care este motivată, modul în care este pregătită și modul în care este înzestrată.

Acestea sunt cele trei elemente importante. Aici trebuie să cheltuim noi banii în viitor, pe resursa umană, pentru că omul este cea mai importantă armă”, a declarat Vasile Dîncu, în dialog cu jurnaliştii militari.