Potrivit diverselor rapoarte realizate în ultimele două săptămâni, companiile globale au început să își mute între 10 și 15% din sursele de aprovizionare din regiunea Asia-Pacific către alte zone geografice iar acest trend se va intensifica.

Fără îndoială, subiectul nu se limitează doar la diversificarea surselor de aprovizionare cu marfă. Firmele americane și japoneze examinează deja atent investiții de câte 160 de miliarde de dolari pe care le au în China. Nici administrația din SUA și nici Japonia nu își doresc să își majoreze investițiile propriilor sectoare private în China. Din acest motiv, “războaiele comerciale și tehnologice” care pot fi văzute între țări precum SUA; Japonia, Coreea de Sud, China și Germania trec într-o nouă etapă a “războaielor de capital”. Japonia spune că sunt suficiente investițiile directe pe care le face în țări din Asia de est și de sud-est, în special China, și că pe viitor își va orienta investițiile directe către Turcia.

Interesant este că pe zi ce trece, și interesul firmelor chinezești față de Turcia este în creștere. Fără îndoială, în momentul în care SUA vor ajunge să își schimbe atitudinea în privința aspectelor de dezacord cu Turcia, și investițiile directe ale companiilor americane în Turcia se for intensifica. În prezent, traversăm o perioadă în care și Germania trebuie să își revizuiască atitudinea față de Turcia. Amânarea de către Volkswagen a investiției în Turcia ar putea genera rezultate pentru care Germaniei să îi pară rău în viitorul apropiat.

La fel ca Japonia, China sau chiar Qatar, numeroase țări din grupul G20 ar putea citi corect oportunitățile și abilitățile Turciei, aflată în poziția de centru emergent de putere, având un rol tot mai important de producător și furnizor în Eurasia și recunoscută ca furnizoare de “porturi sigure”. În acest sens, “atacurile pozitive” care vor veni din partea Angliei și a Italiei la adresa Turciei vor obliga și Germania și Franța să își revizuiască atitudinea.

Pe frontul din SUA, dacă războiul cuprinzător cu China va trece la un nou nivel, de “război al capitalului”, o posibilă interdicție ca firmele americane să facă investiții în China va face ca tensiunile să escaladeze. Nu va fi de mirare dacă în acest proces, care a cunoscut noi dimensiuni în urma crizei consulatului și a acuzațiilor de spionaj comercial și economic, președintele Trump va acorda prioritate unor mutări care să “îi facă mâna mai puternică” în perspectiva alegerilor din noiembrie.