„Inflația, creșterea prețurilor, prețul la energie, lucruri de genul ăsta. Ucraina e pe 3-4. Să nu simtă la buzunar. Până acolo. În vreme ce războiul a început să pară o chestiune de durată, mulți analiști militari spuneau că războiul va fi un blitzkrieg (n.r. război fulger), în favoarea sau în defavoarea lui Putin, pe măsura ce lucrul ăsta a fost infirmat și trendul războiului e unul de lungă durată, românii au început să-l accepte ca atare. Influențele războiului asupra vieții cotidiene a românilor nu au fost masive. Nu sunt atât de dramatice, încât să creeze o nemulțumire publică și o internalizare de tip cauzal cu războiul din Ucraina.”, arată analiza făcută de sociologul Marius Pieleanu.
Când și-ar putea pierde românii răbdarea?
„Sigur că dacă vom avea o problemă uriașă de lipsă de gaz la iarnă sau de electricitate, o creștere a prețului la combustibil fabuloasă de 6-7 ori, atunci oamenii vor conștientiza din nou povestea asta cu războiul și probabil că vor arunca vina nu numai pe război, ci și pe autorități.”e de părere sociologul.
România, vecinul la nevoie se cunoaște
„Eu cred că Guvernul a gestionat bine, era o datorie morală, cu toți refugiații din Ucraina, ne-am făcut cu brio datoria, chiar dacă ei nu s-au îngrămădit la granița cu România, dar au depășit deja milionul.”, consideră Marius Pieleanu, care e de părere că neînțelegerile dintre cele două popoare puteau fi tranșate imediat după căderea blocului sovietic.
„Marea trădare națională s-a produs în anii 90, când Parlamentul României a votat noul tratat de prietenie cu Ucraina, în care recunoșteam tot, fără să avem niciun fel de pretenție asupra granițelor teritoriilor istoric românești care sunt acolo. Noi n-am negociat nimic cu Ucraina.”, a mai spus sociologul Marius Pieleanu la podcastul România lui Cristache.
