Înmulţirea agenţiilor bancare, folosirea tot mai frecventă a cardurilor, dar mai ales  criza economică pun în pericol existenţa serviciilor independente de „money exchange“.

La sfârşitul lui 2005, în România funcţionau 3.400 de agenţii bancare. Trei ani mai târziu, numărul lor ajungea la aproape 6.000. Cum cele mai multe dintre ele oferă şi servicii de conversie valutară, o bună parte din casele de schimb ce dominaseră până atunci piaţa de profil şi-au văzut afacerile scăzând vertiginos. Nu e de mirare, aşadar, că, potrivit datelor Registrului Comerţului, aproximativ 25% din firmele înfiinţate în România pentru a desfăşura activităţi de schimb valutar au dat faliment în ultimii ani, în timp ce o zecime din ele şi-au suspendat temporar activitatea, mai ales în ultima perioadă. Mai mult, dintre cele aflate oficial în funcţiune, o bună parte nu şi-au depus bilanţurile contabile pe ultimii ani, ceea ce demonstrează că, practic, nu mai oferă servicii.

169-34116-10_dollars_30.jpg„Nu criza ne-a afectat cel mai mult, ci apariţia unor noi şi noi agenţii şi sucursale bancare“, spune Jean Andreescu, directorul casei de schimb Getica. El afirmă că două dintre punctele de schimb ale companiei au fost deja închise şi că este foarte probabil ca şi restul să aibă aceeaşi soartă în curând. „Ne-am gândit şi la eventuale relocări, însă nu am găsit spaţii cu vad mai bun decât cele pe care le aveam deja, aşa că am decis să închidem locaţiile devenite neprofitabile“, explică el, subliniind că, din câte ştie, cu probleme de acelaşi gen se confruntă întreaga piaţă. „Ne gândim tot mai serios să părăsim domeniul şi să ne reprofilăm. De exemplu, avem în vedere deschiderea unui magazin online“, mai spune Andreescu.

Rulaj de trei ori mai mic

169-34117-capital_10_1.jpgŞi alţi actori importanţi din domeniu au fost nevoiţi să accepte că profiturile de altă dată sunt astăzi istorie. „Rulajul este la 30-40% faţă de cel din perioada de dinainte de criză. Să zicem că aveam, în punctele de schimb cele mai bune, un total de 50-60.000 de euro pe zi. Azi, am scăzut la 15-16.000 de euro“, spune Caius Ionescu, unul dintre acţionarii Maan Exchange. „Drept urmare, pentru a putea menţine afacerea pe linie de plutire, am fost nevoiţi să închidem o parte din punctele de schimb. De la 22 am ajuns la şase“, completează el.

În ciuda problemelor din domeniu, încă existau în România, la mijlocul lunii iulie, 391 de case de schimb valutar, cu 2.585 de puncte de schimb valutar. Care au primit, recent, o nouă lovitură de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Nu toată piaţa de profil ar trebui să resimtă de această dată efectele, ci doar acele unităţi ce foloseau metode care de care mai ingenioase pentru a-şi induce în eroare clienţii cu privire la cursul real sau la comisionul practicat.

Ţeparii cad în picioare

169-34118-capital_10_2.jpgSunt deja celebre panourile pe care se afişa un curs foarte bun pentru achiziţia de cecuri de călătorie şi, mai jos, unul mult mai prost pentru bancnote. Sau casele de schimb care practicau comision de 9%, cifra „9“ fiind scrisă astfel încât să se poată confunda cu „0“, sau care afişau comisionul cu litere, nu cu cifre („zece la sută“ în loc de „10%“), inducându-i astfel în eroare mai ales pe străini.

Acum, panourile exterioare de afişaj trebuie să aibă dimensiuni standard şi să conţină doar cursurile pentru cumpărarea şi vânzarea de bancnote, iar eventualul comision practicat să fie inclus în curs şi nu calculat separat. Mai mult, se va completa un formular de acceptare a tranzacţiei, semnat de ambele părţi, care va conţine exact cursul de schimb şi suma rezultată în urma tranzacţiei.

La prima vedere, măsura restrânge la maximum plaja de acţiune a celor care au făcut bani buni păcălindu-şi clienţii. În realitate, a fost deja găsită o soluţie de eludare a legislaţiei. „Cum ordinul vorbeşte despre culorile şi dimensiunile cifrelor şi literelor de pe panou, dar nu spune nimic despre distanţa dintre ele, patronul meu se gândeşte să scriem prima cifră a cursului la vreo zece centimetri de celelalte. Astfel, la cumpărare euro, de exemplu, avem cifra 3, un spaţiu mare şi 4200. Clienţii cred, din cauza asta, că se cumpără euro cu 4,2 lei, un curs foarte bun, dar de fapt cursul este 3,42 lei, adică cu vreo optzeci de bani mai mic“, ne-a povestit angajata unui punct de schimb valutar de pe Bulevardul Magheru din Capitală.

Te-ar putea interesa și: