In ultimii ani, in Romania, succesiunea primavara – vara – toamna – iarna a fost inlocuita de alternanta inundatii – seceta – inundatii, presarata cu cate o furtuna sau grindina devastatoare. Acestea sunt primele semne ale mutatiilor climatice care s-au accentuat in ultimii zece ani. Schimbarea de clima nu se reduce numai la pagubele imediate cauzate de inundatii, secete, furtuni violente (care numai anul acesta au dus la pierderi de peste 10.000 miliarde de lei, adica 300 milioane de dolari), ci va avea implicatii economice esentiale. Spre exemplu, pentru Romania, academicianul Marcu Botzan anticipeaza ca actualele zone agricole, Baraganul si Dobrogea, se vor desertifica, fiind necesare costuri uriase pentru a mentine aceste terenuri cultivate. Padurile se vor retrage la altitudini de peste 1.000 de metri. In aceste conditii, arealele propice agriculturii se vor situa la altitudini cu cateva sute de metri mai inalte. Astfel, agricultura Romaniei se va restrange pe o suprafata de maximum cinci milioane de hectare din cele noua milioane existente in momentul de fata, iar productia agricola se va reduce drastic daca nu se vor gasi solutii spectaculoase. Apa va deveni o problema deosebita si pentru Romania pentru ca, pe langa reducerea debitelor raurilor, nici Dunarea nu va mai fi la fel de generoasa, din cauza cresterii consumului in amonte, spune Marcu Botzan. Chiar daca apa va deveni o problema, vom avea parte si de inundatii, pentru ca ploile vor avea un caracter din ce in ce mai torential.
„In momentul de fata trecem printr-o perioada de tranzitie climatica, cu o incidenta crescuta a fenomenelor meteorologice periculoase, cum ar fi precipitatiile abundente, vijeliile, grindina, dar este greu sa ne pronuntam care va fi evolutia exacta a vremii” spune Vladimir Ivanovici, director stiintific al Institutului de Meteorologie si Hidrologie (INMH).
Vinovata de toate aceste catastrofe este poluarea, prin efectul de sera. Acesta a dus la o crestere a temperaturii globului, ale carei implicatii abia acum isi arata efectele. „Daca nu vom limita poluarea, consecintele pe termen lung vor fi dezastruoase, existand inclusiv tendinta unei desertificari rapide,” sustine Vladimir Ivanovici.
Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, nu se poate pune problema unei stagnari a poluarii. si specialistii ONU sunt sceptici, anticipand o crestere a emisiilor de CO2 de peste cinci ori pana la sfarsitul acestui secol. Banca Mondiala anunta ca peste doua milioane de hectare de terenuri agricole s-au degradat, iar in viitor numai 20 la suta din paduri vor mai ramane in picioare.