Dacă FMI nu virează tranşa de anul acesta, statul va fi nevoit să se împrumute până la cinci miliarde de euro de la băncile din România, numai că acestea dispun de resurse limitate şi cer dobânzi mari.

Politicienii s-au angajat în faţa Fondului Monetar Inter­naţional (FMI) că vor găsi o „formulă juridică“ pentru a vota bugetul pe anul viitor, cu ţinta de deficit de 5,9% din PIB, agreată prin acordul de finanţare. Echipa de la Washington i-a convins pe politicieni, cel puţin potrivit declaraţiilor făcute de liderii partidelor, că finanţarea externă este vitală  în acest moment pentru România. În ciuda promisiunilor, „formula juridică“ se conturează anevoios, iar varianta ca banii să întârzie, urmând ca tranşa să fie aprobată abia anul viitor, nu este exclusă din scenariile Ministerului Finanţelor. Ce soluţie de finanţare îi rămâne statului în aceste condiţii pentru a putea onora plăţile bugetare?

„Şi în noiembrie, şi în decembrie, se vor plăti şi pensiile şi salariile, însă nu din banii de la FMI, ci vom împrumuta de pe piaţa internă. Dar vor fi plătite integral“, a dat asigurări preşedintele Traian Băsescu. Du­pă cum a declarat şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, în cel mai rău scenariu – cel al imposibilităţii de a accesa fondurile FMI – Ministerul Finanţelor se va împrumuta de pe piaţa bancară internă. Tănăsescu a subliniat că aceasta este ultima opţiune şi e de evitat. Creditele luate de stat de la bănci sunt mult mai scumpe decât cele de la instituţiile financiare internaţionale. Dobânda pe care o va plăti România pentru banii de la FMI şi Comisia Europeană se va situa în jurul a trei procente, în vreme ce pe piaţa internă aceasta variază în jurul a 10%. La licitaţia de titluri de stat din 2 noiembrie, Finanţele au acceptat o dobândă de 9,97%, iar la începutul anului 2009, chiar şi de peste 14%.

Bani mai scumpi

Împrumuturile acordate Finanţelor  sunt avantajoase în primul rând pentru bănci, acestea plasându-şi banii la cel mai sigur debitor – statul -, iar dobânzile pe care le primesc sunt mari. În schimb, au de pierdut contribuabilii, care trebuie să plătească împrumuturile mai scumpe ale statului. Totodată, prin această metodă de finanţare a deficitului, Ministerul Finanţelor face o concurenţă nesănătoasă mediului privat, care şi aşa este lipsit de lichidităţi.

Pe lângă faptul că banii băncilor româneşti sunt mai scumpi decât cei ai instituţiilor financiare internaţionale, este destul de puţin probabil ca Ministerul Finanţelor să reuşească să găsească sumele mari de care are nevoie până la sfârşitul anului. Potrivit consilierului gu­vernatorului Băn­cii Naţionale şi fost premier desemnat, Lucian Croitoru, necesarul de finanţare s-ar putea ridica la cinci miliarde de euro, în următoarele două luni, dacă nu sunt puse în practică măsuri de micşorare a cheltuielilor bugetare, iar boardul FMI va decide să amâne tranşa de împrumut. FMI es­te, în continuare, indulgent şi caută so­­luţii pentru a vira banii în decembrie. Condiţia principală rămâne votarea bugetului pe 2010. „Încă discutăm despre situaţia politică şi despre chestiunile tehnice şi este prematur să spun dacă putem sau nu să virăm următoarea tranşă la timp. Sigur, faptul că este o incertitudine politică în acest moment face lucrurile puţin mai dificile, fără îndoială, dar nu am luat încă o decizie“, a declarat şeful de­legaţiei FMI, Jefrrey Franks.

Din cauza situ­aţiei tulburi de pe scena politică, în apropierea alegerilor prezidenţiale, sunt greu de făcut previziuni în ceea ce priveşte aprobarea bugetului în Parlament, cu atât mai mult cu cât „formulele juridice“ propuse (cum ar fi hotărârea Parlamentului prin care guvernul interimar poate depune proiectul de buget, deşi Consituţia nu îi permite) sunt nelegale.

Problemele economice cu ca­re se confruntă România nu pot fi rezolvate de un singur partid, ci de o coaliţie de for­ţe care să se asigure că vor fi găsite soluţii.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI

60 miliarde de lei s-a împrumutat Ministerul Finanţelor Publice până pe 2 noiembrie 2009 doar de la băncile de pe piaţa internă, prin emisiuni de titluri de stat

5 miliarde de euro ar putea fi suma pe care va trebui să o împrumute statul până la sfârşitul anului, în lipsa reformelor pentru tăierea cheltuielilor şi a tranşelor de la Comisia Europeană şi FMI

Evoluţie comparativă a deficitului bugetar la 9 luni

7,3% din PIB este ţinta deficitului bugetului general consolidat agreată cu FMI pentru acest an, după ce deficitul anual a urcat la 4,8% din PIB în 2008, de la 2,4% în 2007

184-41378-03_g_69x33.jpg

Te-ar putea interesa și: