Scandal în jurul barajului Surduc. Organizația de mediu Declic a anunțat că a obținut în instanță decizia de demolare a barajului Surduc, susținând că această hotărâre reprezintă o premieră în România. Instanța a admis parțial acțiunea Declic, formulată încă din 2022 împotriva Hidroelectrica și a președintelui Consiliului Județean Covasna, prin care s-a solicitat demolarea tuturor lucrărilor și restabilirea situației anterioare pe cheltuiala Hidroelectrica.
Declic anunță demolarea Surduc, Ministerul neagă categoric
Ministrul Energiei a reacționat dur, afirmând că mesajele transmise de Declic sunt false și că instanța nu a decis demolarea hidrocentralei. Potrivit lui Sebastian Burduja, instanța a respins solicitarea explicită privind demolarea, admițând doar o excepție de nelegalitate a autorizației de construire din 2009 (AC nr. 42). Această excepție nu ar reprezenta o decizie împotriva proiectului, ci un instrument procedural care permite instanței să judece cauza fără a lua în calcul un document considerat nelegal în mod formal. Ministrul a subliniat că în esență, instanța a decis că nu există temei legal pentru demolare, iar proiectul poate continua.
Proiectul, început în 1981, are o valoare estimată de peste 1,15 miliarde de lei și este realizat în proporție de 67%. Barajul este amplasat pe râul Bâsca Mare, în județul Buzău, într-o zonă strategică din punct de vedere energetic. Potrivit Ministerului Energiei, finalizarea acestei investiții este esențială pentru securitatea energetică a României, contribuind cu 228 MW la capacitatea energetică națională și prevenind inundațiile în județele Covasna și Buzău. Burduja susține că grupurile energetice implicate în proiect sunt flexibile și utile în perioadele de vârf de consum, ajutând la reducerea importurilor costisitoare.
„Ieri a fost propagată o știre falsă: “România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu!” Doar că asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj NU a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu și nici nu putea dispune așa ceva. Dimpotrivă — cererea Declic privind demolarea a fost RESPINSĂ”, a transmis Sebastian Burduja.
Ministerul Energiei dezminte categoric existența unei hotărâri definitive privind demolarea
În contrapunct, Declic susține că impactul energetic al proiectului ar fi nesemnificativ și că distrugerile ecologice ar fi ireversibile. Organizația argumentează că centrala ar funcționa doar 3-4 luni pe an, iar capacitatea sa ar reprezenta doar 0,03% din necesarul energetic al României. De asemenea, acuză faptul că estimările de producție energetică sunt bazate pe date din anii ’70, ignorând efectele actuale ale schimbărilor climatice asupra debitului râurilor. Potrivit Declic, devierea râului Bâsca Mare din bazinul său natural ar afecta grav situl Natura 2000 Penteleu, punând în pericol biodiversitatea Munților Carpați.
„Capacitatea hidroenergetică estimată a hidrocentralei Nehoiașu II pe care o deservește ar fi reprezentat doar aproximativ 0,03% din totalul potențialului energetic al țării, un procent insignifiant, având în vedere necesitățile energetice ale României și resursele disponibile din surse mai sustenabile și mai puțin dăunătoare mediului. Mai mult, la consultarea publică de la Zaton reprezentanții Hidroelectrica au recunoscut că hidrocentrala ar funcționa doar 3-4 luni pe an”, se arată într-un comunicat.
Asociația mai susține că proiectul încalcă convenții internaționale și reglementări europene, iar implementarea lui ar fi afectat grav așezările rurale din zonă: Bâsca Rozilei, Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii și Varlaam. Intenția inițială a fost de a devia râul către Nehoiașu, pe malul stâng al râului Buzău, afectând grav ecosistemul acvatic al zonei.
„Am fost întrebați adeseori unde am fost când s-au început aceste hidrocentrale inutile. Fac parte din generația care a crescut în timp ce se construiau. Acum e responsabilitatea generației mele să nu lăsăm ca aceste hidrocentrale anacronice să avanseze, sugrumând ultimele râuri libere de care depinde sănătatea generațiilor viitoare”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic.
Astfel, în timp ce Ministerul Energiei subliniază importanța strategică a proiectului pentru România și dezminte categoric existența unei hotărâri definitive privind demolarea, organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă asupra impactului ecologic și contestă relevanța energetică a investiției.
