Prudenţă şi consolidare: acestea sunt principalele coordonate ale strategiei de afaceri din sănătatea privată în 2013. Noua atitudine din piaţă vine după nişte ani buni de prosperitate, în care spitalele şi clinicile private apăreau ca ciupercile după ploaie atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe ale ţării. Cifrele spun totul: acum opt ani, existau în țară în jur de zece spitale private, în timp ce acum numărul lor a ajuns la 97, iar pe anumite segmente, cum ar fi cel al laboratoarelor sau al policlinicilor, privaţii au depăşit statul la numărul de unităţi.

A fost  însă nevoie de aproximativ un an şi jumătate pentru ca acest boom să îşi producă ultimele „zgomote“ în piaţă: investiţii în spitale de milioane de euro, care trebuiau să se finalizeze deja, îşi aşteaptă încă prima piatră de temelie. Un an şi jumătate presărat însă de două schimbări de guvern, un curs euro/leu scăpat de sub control şi de anunţuri-bombă din partea Ministerului Sănătăţii, cum ar fi cel cu stoparea finanţării de la CNAS pentru spitalele private şi obligarea medicilor care lucrează şi la stat, şi la privat să aleagă o singură variantă. Plus, o lege a sănătăţii mult amânată, pentru care autorităţile nu au mai dat de mult niciun status.  Cum orice investitor are nevoie de predictibilitate şi de o garanţie a stabilităţii în domeniul în care îşi pune la bătaie fondurile, este lesne de înţeles unul dintre motivele îngheţării pieţei private de servicii medicale. Poate cea mai cruntă previziune pentru acest sector vine dintr-o analiză a Casei de Insolvenţă Transilvania, care indică serviciile medicale private printre domeniile ce se vor confrunta cu dificultăți financiare în perioada următoare și ar putea genera mai multe insolvențe în 2013. „În doi ani s-au dezvoltat peste 100 de clinici private, cu o contribuție proprie de 10%-15%. În cele mai multe cazuri bugetele au fost depășite, iar perioada de grație a fost corelată cu finalizarea investiției, nu cu atingerea punctului de echilibru“, relevă analiza. Operatorii privaţi au însă un plan de bătaie pentru a depăşi obstacolele din acest an, plan care nu include și finalizarea investiţiilor anunţate şi cu doi ani în urmă.

Un spital numit dorinţă    
              
Anul 2012 trebuia să marcheze inaugurarea celui mai mare spital privat din România, la Cluj. Cu 450 de paturi şi 200 de medici, Spitalul Pelican din Cluj ar fi trebuit să fie de patru ori mai mare decât spitalul omonim construit de investitori la Oradea, în 2008, care spitalizează anual 8.000 de pacienţi. Cele mai optimiste previziuni dau ca dată de inaugurare anul 2014, tocmai din cauza instabilităţii din acest domeniu: „Toate declaraţiile din ultima vreme ne-au afectat atât imaginea spitalului, cât şi planurile de investiţii pe termen mediu şi lung“, spune Ovidiu Pătruţ, director executiv al Spitalului Pelican. Tot în Cluj, în parcul industrial Tetarom I, era preconizată, în urmă cu doi ani, inaugurarea Centrului de Sănătate Transilvania, proiect care a fost tras pe dreapta.

Prudenţa domneşte şi în Braşov, printre investitorii Teo Health, care au dat în funcțiune în 2011 Spitalul Sfântul Constantin, în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. „În prezent, ne aflăm în stand-by, nu avem planificate investiţii de amploare pentru perioada următoate, vom investi în dezvoltarea secţiilor existente“, spune Bogdan Angheloiu, managerul spitalului. Chiar şi singurul operator privat care a anunţat investiţii noi anul acesta riscă mai puţin: MedLife va deschide hiperclinici în majoritatea oraşelor cu peste 300.000 de locuitori, iar investiţia medie într-o clinică va fi de 500.000 de euro.  Cele două investiţii în valoare de 20 de milioane de euro în primul spital privat de urgenţă şi într-unul de chirurgie, anunţate încă din 2010, sunt încă în aşteptare. Cel de-al doilea operator privat de sănătate după MedLife, în funcție de rulaj, Regina Maria, se concentrează doar asupra consolidării investiţiilor în 2013: „Ca estimare de creştere suntem între 9% şi 28% pe diverse paliere de business“, estimează Fady Chreih, directorul executiv al reţelei.

Podiumul operatorilor privaţi de sănătate conform rulajului pe 2011 este completat de Sanador, care încă deţine cel mai mare spital privat din ţară. Proprietarii Doris şi Florin Andronescu au anunţat, în 2011, construcţia unui alt spital, în zona Victoriei, însă deocamdată şi această investiţie stagnează. Dezideratul construirii celui mai mare spital privat din ţară a fost un „laitmotiv“ al operatorilor privaţi în vremurile înfloritoare ale pieţei: pe listă se înscrie şi Romgermed, care a anunţat în 2012 finalizarea în proporţie de 50% a acestei investiţii. În prezent însă, George Mănoiu, directorul de dezvoltare al operatorului, spune că se va concentra, în prima partea a anului, asupra întăririi poziţiei în piaţă şi apoi a dezvoltării şi extinderii activităţii pentru unele din unităţile deja deschise, dar şi asupra apariţiei unor noi puncte de lucru. „Cu cei 27 milioane de euro puteam deschide șase clinici, dar am decis să investim în domenii unde serviciile medicale din România suferă“, spunea în 2010 Robert Șerban, proprietarul Gral Medical. Se referea la mult aşteptata inaugurare a primului spital privat al reţelei, din zona Alba Iulia din Capitală. „Gral Medical îşi va deschide spitalul în 2013, însă într-o altă organizare; el va debuta în primă fază cu chirurgia oncologică şi va avea circa 60 de paturi de spitalizare“, spune Robert Chiţan, directorul de promovare al reţelei. 

Sperietorile anului

„În condiţiile în care nu ştim exact ce sume vor fi asigurate pentru decontarea serviciilor medicale oferite populaţiei, spaţiul de manevră este extrem de mic“, spune directorul de dezvoltare al Romgermed, cu referire la amânarea definitivării contractului-cadru. Alte două aspecte cruciale în acest an pentru afacerile privaţilor din sănătate sunt definitivarea pachetului de bază de servicii medicale şi a Legii sănătăţii, care promite să reglementeze şi problema asigurărilor private, care le-ar putea aduce clinicilor private mult mai mulţi clienţi. „Provocările acestui an sunt date de legislaţia din domeniul sănătăţii şi de cum va evolua aceasta, de cursul valutar şi de numărul de medici activi din România“, spune directorul executiv de la Regina Maria. Pe lângă absenţa acestor aspecte legislative deosebit de importante, care au determinat o pauză în investiţii, contracţia pieţei este firească. Cu alte cuvinte, este o evoluţie de la „boom la bubble“, crede Sergiu Neguţ, consultant în sănătatea privată: „Cea mai dificilă provocare este lipsa de cultură economică a investitorilor autohtoni. De îndată ce un investitor găsește o nișă profitabilă, nișa este sugrumată prin suprainvestiții în domeniul respectiv. Vezi situația multor centre de imagistică, laboratoare, maternități și, posibil în viitorul apropiat, centre de oncologie“. Rămâne de văzut cum se vor risipi aceste piedici din piaţa serviciilor medicale private şi dacă, după 2013, vom vorbi despre aceste unităţi tot la stadiul de proiect.

Piaţa serviciilor medicale private, ajunsă în 2012 la 500 de milioane de euro, a avut o rată anuală de creştere de 20%, însă anul acesta nu va creşte cu mai mult de 10%

Pelican Cluj ar urma să fie primul spital universitar privat din ţară, cu o suprafaţă totală de 23.000 mp şi 450 de paturi


În parcul industrial public Tetarom I Cluj, trebuia să
funcţioneze de acum un an Centrul de Sănătate Transilvania


Aici ar fi trebuit să funcţioneze primul spital privat de
urgenţă din ţară, însă MedLife nu a  primit avizele necesare

Posibilitatea stopării finanțării spitalelor private ne face să fim mai prudenți în ceea ce privește dezvoltarea spitalului pe care îl avem în plan.
Vassilis Chaniotis, director general, Centrul Medical Medsana

Totul depinde de contextul economic, de ce va decide
ministerul să facă, dacă va introduce sau nu coplata
şi dacă va reduce pachetul de bază.

Mihai Marcu, preşedinte, MedLife

Te-ar putea interesa și: