Rusia a pus monopol pe cele mai importante resurse naturale ale Ucrainei. Valoarea acestora trece de 12 trilioane de dolari
La mai puțin de 160 de kilometri est, salvele de artilerie lovesc pozițiile defensive ucrainene, în timp ce forțele rusești avansează. Dar, sub suprafața acestui vast câmp de cărbune din Donbas, un număr tot mai mic de mineri încă lucrează, extrăgând un combustibil care este emblematic pentru una dintre cele mai mari provocări ale Ucrainei.
Kremlinul jefuiește această națiune de elementele de bază ale economiei sale – resursele sale naturale.
După aproape șase luni de lupte, războiul neglijent al Moscovei a adus cel puțin o mare recompensă: un control extins asupra unora dintre cele mai bogate teritorii din Europa. Ucraina adăpostește unele dintre cele mai mari rezerve de titan și minereu de fier din lume, câmpuri de litiu neexploatate și depozite masive de cărbune. În mod colectiv, acestea valorează zeci de trilioane de dolari.
Cea mai mare parte a acestor depozite de cărbune, care timp de decenii au alimentat industria siderurgică esențială a Ucrainei, este concentrată în est, unde Moscova a făcut cele mai multe progrese. Acest lucru a pus în mâinile Rusiei, împreună cu cantități semnificative de alte depozite energetice și minerale valoroase folosite pentru orice, de la piese de avion la smartphone-uri, potrivit unei analize realizată de firma canadiană de risc geopolitic SecDev.
Rusia posedă cantități uriașe de resurse naturale. Dar refuzul Ucrainei de a avea propriile resurse a subminat strategic economia țării, forțând Kievul să importe cărbune pentru a menține lumina aprinsă în orașe și localități. În cazul în care Kremlinul ar reuși să anexeze teritoriul ucrainean pe care l-a confiscat – așa cum oficialii americani cred că va încerca să facă în următoarele luni – Kievul ar pierde definitiv accesul la aproape două treimi din zăcămintele sale.
De asemenea, Ucraina ar pierde o multitudine de alte rezerve, inclusiv depozite de gaze naturale, petrol și minerale de pământuri rare – esențiale pentru anumite componente de înaltă tehnologie – care ar putea împiedica Europa de Vest să caute alternative la importurile din Rusia și China.
„Cel mai rău scenariu este ca Ucraina să piardă terenuri, să nu mai aibă o economie puternică de mărfuri și să devină mai mult ca unul dintre statele baltice, o națiune incapabilă să își susțină economia industrială”, a declarat Stanislav Zinchenko, director executiv al GMK, un think tank economic cu sediul la Kiev. „Asta este ceea ce vrea Rusia. Să ne slăbească”.
12,4 trilioane de dolari în pierduți din avere
Ucraina este cunoscută pe scară largă ca fiind o putere agricolă. Dar, ca filon de materii prime, deține 117 din cele 120 de minerale și metale cele mai utilizate, precum și o sursă majoră de combustibili fosili. Site-urile oficiale nu mai prezintă geolocalizarea acestor depozite; guvernul, invocând securitatea națională, le-a retras la începutul primăverii.
Cu toate acestea, analiza SecDev indică faptul că depozitele energetice, metalele și mineralele din Ucraina, în valoare de cel puțin 12,4 trilioane de dolari, se află acum sub controlul Rusiei. Această cifră reprezintă aproape jumătate din valoarea în dolari a celor 2.209 depozite analizate de companie. În plus față de 63% din depozitele de cărbune ale țării, Moscova a confiscat 11% din depozitele de petrol, 20% din depozitele de gaze naturale, 42% din metale și 33% din depozitele de pământuri rare și alte minerale critice, inclusiv litiu.
Unele dintre aceste zăcăminte sunt greu accesibile sau necesită explorare pentru a le evalua viabilitatea. Unele au fost depășite fie în timpul anexării Crimeei de către Moscova în 2014, fie în timpul războiului de opt ani dintre guvernul ucrainean și separatiștii susținuți de Rusia în estul țării.
Cu toate acestea, de la începutul invaziei, în februarie, Kremlinul și-a extins în mod constant participațiile. Potrivit SecDev și directorilor din industria minieră și siderurgică ucraineană, acesta a confiscat: 41 de zăcăminte de cărbune, 27 de situri de gaze naturale, 14 situri de propan, nouă zăcăminte de petrol, șase depozite de minereu de fier, două situri de minereu de titan, două situri de minereu de zirconiu, un sit de stronțiu, un sit de litiu, un sit de uraniu, un depozit de aur și o carieră semnificativă de calcar folosită anterior pentru producția de oțel ucraineană.
Cea mai mare amenințare este pentru viitorul Ucrainei
În timpul invaziei rusești din 2014, în timpul căreia Ucraina a pierdut aproximativ 7% din suprafața sa, investițiile occidentale critice în sectorul energetic și minier au fost speriate. Războiul actual a avut același impact.
Compania de investiții polono-ucraineană Millstone & Co, de exemplu, a încheiat în 2021 un acord cu o companie minieră australiană pentru explorarea activă a două situri neatinse de litiu. Odată ce a început războiul, companiile au înghețat aceste planuri, a declarat Mykhailo Zhernov, managing partner al Millstone.
Un loc – un depozit acoperit de terenuri agricole – se află acum atât de aproape de linia frontului încât Zhernov nu știe dacă se află sub control ucrainean sau rusesc. Planurile inițiale de a construi acolo o fabrică de baterii de litiu au fost, de asemenea, abandonate.
Analiștii spun că licențele pentru alte zăcăminte de minerale vândute de guvernul ucrainean anul trecut se tranzacționează acum cu reduceri mari, deoarece investitorii pun la îndoială viabilitatea extracției.
„În fiecare zi, ucrainenii își pierd economia”, a declarat Zhernov. „Cunosc mulți investitori care au început cercetări geologice, dar s-au oprit din cauza războiului. Totul, este un pariu acum”.
Valoarea practică și simbolică a cărbunelui
Cărbunele este, de departe, cel mai abundent dintre depozitele din zonele din Ucraina controlate de Rusia. Cele aproximativ 30 de miliarde de tone de zăcăminte de huilă de acolo au o valoare comercială estimată la 11,9 trilioane de dolari, potrivit estimărilor SecDev. De asemenea, acestea au o valoare simbolică ca sursă de energie istorică, metropolele regionale Donețk și Lugansk fiind construite pe spatele minerilor de cărbune și al muncitorilor din oțel.
Combinația toxică a pierderii materiilor prime și a infrastructurii deteriorate, distruse sau confiscate are implicații majore pentru o industrie de bază precum cea a oțelului, care, până la război, susținea 4 milioane de ucraineni. Două fabrici mari au fost distruse sau invadate în timpul asediului de la Mariupol. Alte fabrici și-au redus producția și se confruntă cu o serie de provocări.
În întreaga țară, multe dintre uzinele siderurgice din epoca sovietică funcționează încă pe cărbune. Dar pierderile suferite de națiune în fața separatiștilor susținuți de Rusia în estul țării între 2014 și 2017 au forțat Kievul să înceapă să importe cantități semnificative de cărbune, atât pentru aceste uzine, cât și pentru centralele termice. În 2021, importurile s-au ridicat la aproape 40% din consumul de cărbune al Ucrainei.
Pe lângă minele de cărbune, Rusia a confiscat recent un important zăcământ de calcar utilizat pentru producția de oțel. Impactul acestui fapt a fost minimizat deoarece producția de oțel ucraineană a scăzut atât de mult din cauza războiului – între 60 și 70% – încât fabricile au reușit să se mulțumească cu depozitele de calcar de calitate inferioară din vest. Dar Yuriy Ryzhenkov, directorul executiv al gigantului ucrainean al oțelului și mineritului Metinvest, a avertizat că revenirea la niveluri normale va însemna că „va trebui să îl importăm”, scrie The Washington Post.
