România intră în cursa europeană pentru tehnologie de vârf, cu un proiect de amploare în domeniul inteligenței artificiale. Guvernul a transmis oficial Bruxelles-ului intenția de a construi o fabrică de AI de ultimă generație. Această inițiativă promite să transforme România într-un centru regional de putere tehnologică. Propunerea a fost înaintată de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și are susținerea mai multor state din regiunea Mării Negre.
Guvernul intenționează să construiască o fabrică de AI de ultimă generație
România a transmis oficial Comisiei Europene propunerea de a găzdui o fabrică de AI de amploare, parte a unui proiect strategic european.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a confirmat oficial demersul printr-un comunicat. Proiectul propus vizează construirea unei fabrici denumită Black Sea AI Gigafactory, un obiectiv care se dorește a fi unic la nivel european.
Această fabrică ar urma să devină un centru tehnologic esențial pentru întreaga regiune a Mării Negre. Din punct de vedere strategic, inițiativa își propune să ofere acces la infrastructură modernă de calcul nu doar României, ci și Republicii Moldova, Ucrainei și Turciei. Conform autorităților, proiectul are ca scop conectarea țărilor riverane la valorile europene ale cooperării și inovării.
„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – şi aici trebuie să menţionez Ucraina şi Turcia – care şi-au exprimat susţinerea fermă faţă de această nevoie comună.
Această iniţiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovaţia, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea şi rezilienţa.
Este despre a ne asigura că nicio ţară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure şi pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unităţii europene comune”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, într-un comunicat.
Amplasamentele propuse: Cernavodă și Doicești
Planul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice din România. Prima fază se va desfășura la Cernavodă, iar cea de-a doua este planificată la Doicești. Ambele locații au fost alese pentru avantajele lor energetice, digitale și logistice.
Cernavodă beneficiază de infrastructură nucleară existentă și de acces rapid la rețele europene de comunicații prin fibră optică și cabluri submarine.
La rândul său, Doicești oferă un sit industrial adaptat noilor tehnologii, inclusiv co-localizare cu reactoare modulare mici (SMR). Astfel, România ar putea deveni un hub regional pentru tehnologia de vârf în domeniul inteligenței artificiale.
O sursă sigură de energie curată pentru o fabrică de top
Proiectul se bazează pe un mix energetic curat, cu o capacitate de până la 1.500 MW. Alimentarea fabricii se va face preponderent din surse nucleare, fără emisii de carbon, pentru a susține un calcul de înaltă performanță.
Autoritățile susțin că acest aspect poziționează România ca un viitor centru important în Europa pentru infrastructura AI.
Conform informațiilor oficiale, propunerea României este considerată unică pe continent datorită resurselor puse la dispoziție.
Facilitățile includ atât accesul direct la energie nucleară, cât și integrarea în rețele digitale europene de mare viteză. Elementele energetice și digitale vor lucra împreună pentru a sprijini dezvoltarea tehnologică regională.
„Propunerea României este unică la nivel european prin facilităţile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare şi de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică şi cabluri submarine, în timp ce Doiceşti oferă un sit industrial cu potenţial de co-localizare SMR, răcire hibridă şi integrare în reţeaua naţională de comunicaţii de mare viteză”, scrie în comunicat.
Securitatea cibernetică, un pilon esențial al proiectului
O componentă importantă a proiectului o reprezintă securitatea cibernetică. România dispune deja de expertiză solidă în acest domeniu, prin intermediul Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC), găzduit în București.
Dimensiunea de securitate digitală va beneficia de resursele și experiența existente, pentru a oferi protecție infrastructurilor critice.
Această capacitate sporită de apărare cibernetică este considerată crucială în contextul creșterii amenințărilor informatice.
Autoritățile subliniază faptul că securitatea va fi tratată ca prioritate, în paralel cu dezvoltarea tehnologică. În plus, proiectul este gândit să contribuie direct la consolidarea autonomiei digitale a Uniunii Europene.
Impactul în regiune și susținerea europeană
Pe lângă beneficiile tehnologice directe, proiectul își propune să funcționeze ca un motor de inovare în Europa Centrală și de Est. Inițiativa ar putea accelera procesele de digitalizare și reconstrucție în Ucraina.
Totodată, Republica Moldova și alte state vecine, precum Serbia și Turcia, vor avea acces extins la servicii avansate de inteligență artificială.
Conform comunicatului oficial, România își afirmă prin acest demers angajamentul față de valorile europene și dorința de a sprijini dezvoltarea digitală regională.
Autoritățile transmit că AI Gigafactory poate deveni un punct de referință pentru transformarea digitală a Europei de Est. Sprijinul exprimat de mai multe state din regiune confirmă interesul comun pentru acest proiect major.
„Candidatura României reflectă un angajament ferm faţă de valorile europene şi un plan solid de execuţie. AI Gigafactory va constitui un punct de referinţă pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene şi un instrument operaţional pentru accelerarea transformării digitale în regiune”, se mai menționează în comunicat.
