România are în momentul de față o Strategie Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a statului până în anul 2030. Acesta este un document „umbrelă”, ce aduce în atenție modul în care toate politicile sectoriale guvernamentale pot să contribuie la implementarea la nivel național a Agendei pentru dezvoltarea durabilă. Mai mult, acest document emblematic a fost adoptat de către Organizația Națiunilor Unite, ONU, în anul 2015.

Strategia Națională

Laszlo Borbély a transmis faptul că prin completarea acestei strategii se pavează drumul către un viitor sustenabil, lucru ce duce spre o dezvoltare cu atenție asupra impactului economic, social și de mediu. Astfel, numărul problemelor este unul mare și variat, „pentru fiecare dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă existând mai multe ținte care vizează aspecte diverse de la reducerea sărăciei relative, la conservarea biodiversității, creare de oportunități în domeniul energiei regenerabile, la protecția persoanelor vulnerabile, respectarea drepturilor omului și parteneriatele internaționale”.

Oficialul a transmis faptul că la nivelul departamentului în care se află au existat două mari provocări. Una dintre ele a fost crearea unui cadru instituțional funcțional prin care să fie asigurată implementarea și monitorizarea strategiei. Cea de-a doua provocare a fost reprezentată de promovarea conceptului la nivelul societății, întrucât „o adevărată schimbare se va face prin intermediul mentalității”. 

Borbély a spus că a fost înființat Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, ce reunește toți miniștri. De asemenea, a fost constituit și Consiliul Consultativ de Dezvoltare Durabilă, dar și Coaliția România Sustenabilă.

„Am dezvoltat și o rețea de angajați din sistemul public care formează nuclee de dezvoltare durabilă și cărora le-am asigurat, prin fonduri europene, formarea profesională de „experți în dezvoltare durabilă”, profesie reglementată tot prin eforturile noastre într-un demers unic la nivel UE”, a completat consilierul de stat. 

Bugetul către o dezvoltare durabilă

În ceea ce privește bugetul alocat pentru Strategia Națională este greu de estimat, mai ales că sunt existente acțiuni la toate ministerele de linie. 

„Prin PNRR lucrăm alături de alte entități la un proces de etichetare bugetară astfel încât să avem o imagine mai clară asupra cheltuielilor bugetare pentru fiecare Obiectiv de Dezvoltare Durabilă”, a transmis Laszlo Borbély. 

Există finanțare bugetară prin intermediul Secretariatului General al Guvernului. De asemenea, suplimentar au fost atrași bani de la Uniunea Europeană( din fonduri europene). De exemplu, proiectul „România Durabilă” a luat prin fonduri europene în valoare de 5 milioane de euro. Banii au fost folosiți pentru crearea unor instrumente ce sprijină administrația publică prin implementarea Strategiei Naționale. 

Probleme României

Cu toate că se iau măsuri, există anumite probleme la nivelul întregului stat în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Una dintre ele ar fi gestionarea deșeurilor.

Laszlo Borbely susține transformarea deșeurilor în resurse, în special din punctul de vedere al sustenabilității și al unei schimbări de mentalități.

„Noi încercăm să susținem foarte mult aceste demersuri prin Strategia Națională privind economia circulară și planul de acțiune aferent, realizate sub coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă”

El spune că această tendință amintește în primul rând de reciclarea deșeurilor, care este, de fapt, o imagine eronată. 

„Când vorbim de economie circulară, mult mai important este să reducem cantitatea de deșeuri, pe întreg lanțul de producție, să refolosim sau să reparăm produsele. Un deșeu pe un anumit segment poate deveni, spre exemplu, o materie primă în alt proces”, a transmis oficialul. 

Energia regenerabilă din România

Energia produsă din surse regenerabile în România în ultimii ani reprezintă un sfert, 24%, din consumul total de energie ce provine de la astfel de resurse. De asemenea, procentul depășește 40% atunci când vorbim exclusiv de energia electrică. Aceste date sunt asemănătoare cu cele medii europene. 

Există însă și provocări legate de acest aspect. În momentul actual, România încă se mai bazează într-o mare măsură pe combustibili fosili atunci când vine vorba de încălzire și transport. Acest lucru se întâmplă din pricina faptului că tehnologia ce susține mediul este încă la început și are costuri destul de ridicate. O a doua provocare se referă la necesitatea creșterii capacităților de producție. Aceste investiții nu au mai fost așa atractive în anii trecuți, însă acum, prin intermediul finanțărilor alocate de guvern, ele au devenit mult mai ofertante. 

O altă problemă, conform lui Laszlo Borbély, este că „trebuie să fim cu un pas înainte și să privim către viitor, iar aici un rol special îl au inovațiile privind combustibilii alternativi precum hidrogenul sau bio-combustibili”. 

Oficialul spune că Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă va avea un rol extrem de important întrucât a preluat coordonarea națională în ceea ce privește combustibilii alternativi. Acesta susține că au avut loc întâlniri cu ministerele de resort și vor urma, de asemenea, noi sesiuni de lucru ce vor duce la dezvoltarea domeniului.

„Ceea ce ne dorim să realizăm prin preluarea acestui domeniu în coordonare, va exista și o mobilizare mai accentuată a resurselor mediului de business către transporturi cu emisii scăzute. Provocare este să menținem ambițiile acestea și să acționăm în consecință pe termen mediu și lung”, a completat Borbély.

Inegalitatea economică în România

Un alt principiu extrem de important de pe Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă”. Acesta face referire la problema inegalităților, în special din perspectivă economică. 

Evoluțiile sunt unele bune. Numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023 față de 2022, conform Eurostat. Totuși, există în continuare inegalități pe două dimensiuni: între regiunile de dezvoltare și între mediul urban și cel rural. 

„Marea provocare este să ieșim din acest cerc vicios care tinde să se formeze. Oamenii bine pregătiți pleacă din zonele sărace către cele mai prospere, iar investitorii caută să se ducă acolo unde găsesc forță de muncă bine calificată”, a susținut consilierul de stat, scrie infofinanciar.ro.

Mai mult, el este de părere că este necesară o abordare integrată de investiții în infrastructură, care se realizează în momentul actual într-un ritm destul de bun față de anii precedenți. 

Conform datelor de la Institutul Națională de Statistică, România și-a îndeplinit țintele în proporție de 62% la jumătatea perioadei de implementare a Strategiei Naționale. Conform lui Laszlo Borbély, în prezent, se dorește și o creștere a bunăstării spre nivelul Occidentului.

Pentru a asigura un viitor mai sustenabil, este esențial ca România să își intensifice eforturile în privința promovării practicilor și politicilor durabile. De asemenea, este necesară consolidarea cooperării între sectorul public, privat și societatea civilă.