Astfel, statul român trebuie să-i plătească victimei, Gina Aurelia Buturugă, despăgubiri de 10.000 de euro.

Victima este o femeie din Tulcea,pe nume Gina Aurelia Buturgă, care s-a plâns la CEDO de deficiențe în sistemul de protecție a victimelor violenței domestice.

În luna decembrie 2013, femeia a făcut o plângere împotriva soțului ei, spuând că acesta a bătut-o și a amenințat-o că o ucide. A adus și un certificat medico-legal care descria rănile căpătate în urma loviturilor. După o lună, a făcut o nouă plângere: soțul o lovise, încercând să o determine să renunțe la prima plângere.

La sfârșitul lunii ianuarie 2014, femeia a divorțat de soțul ei.

O altă plângere

După câteva luni, femeia a cerut o percheziție electronică, spunând că fostul soț i-a spart conturile de pe rețelele sociale și i-a copiat conversații private, documente și fotografii, iar în septembrie 2014 a făcut o nouă plângere, pentru violarea corespondenței.

Parchetul din Tulcea a clasat însă cazul, arătând că, deși fostul soț a amenințat că o ucide, comportamentul lui nu a fost atât de grav încât să constituie o infracțiune. A clasat și plângerea privind violarea corespndenței electronice.

În martie 2014, femeia a obținut în instanță un ordon de protecție, dar spune că poliția a întârziat punerea în aplicare a acestuia. Pe de altă parte, autoritățile au spus că Buturugă nu a cerut prelungirea ordinului de protecție după primele șase luni.

Femeia a mai spus că fostul ei soț a urmărit-o pe stradă în 29 octombrie 2015 și l-a acuzat de hărțuire. În răspunsul venit în 2017 de la autoritățile române se arăta că ancheta în acest caz e în desfășurare.

Ajutorul de la CEDO

Buturugă s-a plâns la CEDO de ineficiența anchetei privind violența domestică, de faptul că securitatea sa personală nu a fost asigurată și de faptul că plângerea privind violarea corespondenței nu a fost luată în considerare.

Astfel, după plângerea acesteia, Curtea a decis că statul român a încălcat Articolul 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și Articolul 8 (dreptul la respectarea vieții și corespondenței private) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care statul român nu și-a îndeplinit obligațiile, informează digi24.


Citește și: