Povestea sa de viață este una de succes și depășire a obstacolelor. Aceasta începe cu recuperarea sa după poliomielită în copilărie și continuă cu ascensiunea sa la Hollywood. Weissmuller a murit în 1984. El a lăsat o moștenire de neuitat atât în sport, cât și în cinematografie.
Câțiva ani mai târziu, familia s-a mutat la Chicago, unde au locuit împreună cu bunicii materni. Copilăria lui Johnny a fost marcată de greutăți. Tatăl său a părăsit familia când el era în clasa a opta. Johnny a fost nevoit să renunțe la școală pentru a-și susține mama și fratele mai mic. În ciuda acestor dificultăți, pasiunea lui pentru înot a început să se contureze încă din copilărie, pe plaja Fullerton Beach de pe malul lacului Michigan.
Aceasta avea să reziste timp de 17 ani. Deși în 1940 a îmbunătățit timpul la 48,5 secunde, performanța nu a fost omologată din cauza statutului său de sportiv profesionist
Aceasta avea să reziste timp de 17 ani. Deși în 1940 a îmbunătățit timpul la 48,5 secunde, performanța nu a fost omologată din cauza statutului său de sportiv profesionist.
La vârsta de 11 ani, Johnny a mințit în legătură cu vârsta pentru a se putea înscrie la YMCA. Această organizație accepta doar copii de peste 12 ani. A început să câștige toate cursele la care participa, dovedind un talent natural la înot și atletism. A fost cooptat rapid în Illinois Athletic Club. Aceasta era una dintre cele mai bune echipe de înot din țară la acea vreme.
Sub îndrumarea antrenorului Bill Bachrach, care a devenit o figură paternă pentru el, Weissmuller a debutat în competiții pe 6 august 1921. El a câștigat patru curse ale Amateur Athletic Union. La doar câteva luni distanță, pe 27 septembrie 1921, a stabilit primele sale două recorduri mondiale la 100 și 150 de metri.
Punctul de cotitură a venit în 1922, când a doborât recordul mondial deținut de celebrul Duke Kahanamoku în proba de 100 de metri liber. A reușit un timp de 58,6 secunde. La Jocurile Olimpice de vară din 1924, Weissmuller a câștigat trei medalii de aur – la 100 și 400 de metri liber și la ștafeta 4×200 m. De asemenea, a obținut o medalie de bronz la polo pe apă. Performanțele au fost completate la Jocurile Olimpice din 1928. Aici a mai câștigat două medalii de aur.
Un sportiv dedicat și un stil de viață aparte
Pe lângă cariera sportivă, Weissmuller a fost influențat de ideile promovate de John Harvey Kellogg privind stilul de viață sănătos. A adoptat dieta vegetariană și a început să practice metode de detoxifiere și exerciții regulate. În cadrul unei vizite la sanatoriul lui Kellogg din Battle Creek, Michigan, a doborât un record propriu de înot.
În 1927, a stabilit un nou record mondial la 100 m liber – 51,0 secunde – care avea să reziste timp de 17 ani. Deși în 1940 a îmbunătățit timpul la 48,5 secunde, performanța nu a fost omologată din cauza statutului său de sportiv profesionist.
Pe lângă succesele în natație, Weissmuller a fost membru al echipei naționale americane de polo pe apă. El a câștigat o medalie de bronz la Jocurile Olimpice din 1924 și a participat și la ediția din 1928.
În total, Johnny Weissmuller a obținut cinci medalii olimpice de aur, una de bronz și 52 de titluri naționale în Statele Unite. De asemenea, a stabilit 67 de recorduri mondiale. El a rămas una dintre cele mai marcante figuri din istoria înotului mondial.
Un actor special
Cariera sa de actor a început după retragerea din sport. El a devenit celebru pentru rolul lui Tarzan în 12 filme, între 1932 și 1948.
Povestea sa de viață este una de succes și depășire a obstacolelor, începând cu recuperarea sa după poliomielită în copilărie și continuând cu ascensiunea sa la Hollywood. Weissmuller a murit în 1984, lăsând o moștenire de neuitat atât în sport, cât și în cinematografie.
