Atunci când elefanții dau din copite, cel mai tare se bătătorește iarba…

În anul 1979, prin ocuparea Afganistanului, Uniunea Sovietică a înecat în neliniște, în mare măsură, Asia de Sud. Şi cel mai mult, a scufundat în instabilitate, din punctul de vedere al securității naționale, Pakistanul, țară vecină în est și vest a acestei țări. Milioane de refugiați afgani au transformat Pakistanul, care și așa avea mari probleme interne, într-o zonă periculoasă.

De atunci și până acum, Pakistanul nu și-a găsit liniștea socială.

Iar situația dezastruoasă în care se află Afganistanul este cunoscută.

În țara cu o populație de 40 de milioane de locuitori, jumătate dintre aceștia au nevoie de ajutor, nu, nu ați citit greșit. Numele țării în care se înregistrează cea mai cumplită foamete din lume este Afganistan!..

Apelurile de urgență lansate de Națiunile Unite în această problemă, din păcate, nu  găsesc nici atenția, și nici interesul necesar în lume.

Dacă Afganistan nu ar fi petrecut ultimii de 40 ani sub ocupația forțelor imperialiste și în războaie interne, s-ar fi întreținut foarte bine din bogățiile terestre și subterane pe care le posedă.

Dar nu au permis acest lucru.

Însă, din păcate, poziția geopolitică a Afganistanului și bogăția resurselor au făcut ca puterilor globale să li se deschidă pofta! Titlul articolului este Asia Centrală, dar am început cu Asia de Sud.

Pentru că am vrut să amintesc pe scurt începutul și evoluția evenimentelor, notează site-ul Türkiye.

Pentru asta trebuie să ne întindem spre regiunea Caucazului.

Dup destrămarea URSS, Georgia, Ucraina și Azerbaidjanul, țări care și-au câștigat independența în regiunea Caucazului, au trecut prin foarte multe situații…

Ca și în cazul țărilor baltice, SUA și Uniunea Europeană au trecut la acțiune pentru ca Georgia și Ucraina să devină membre NATO, dar s-au confruntat cu reacția foarte dură a Rusiei. Așa cum am menționat și mai sus, problema elefanților care dau din copite, adică…

Exact așa s-a întâmplat. Odată cu independența, în centrul micuței Georgii, care a fost atrasă în interior într-o luptă cu rădăcini etnice, există două state care și-au proclamat independența cu ajutorul Rusiei, Abhazia și Osetia de Sud!…

Rusia, în anul 2003, a pedepsit dur Georgia, care prin „Revoluția Trandafirilor și Revoluția Portocalie” încerca să se apropie de Occident, iar în 2004 a pedepsit la fel de dur Ucraina…

În perioada care a urmat, Ucraina a primit lovituri și mai mari din partea Rusiei, iar în final a pierdut Crimeea (2014). Iar acum există temeri că Rusia ar putea recurge la o nouă operațiune de invadare a Ucrainei.

Prin declarațiile și amenințările de impunere a embargoului, SUA și Uniunea Europeană încearcă să determine Rusia să renunțe la un asemenea, demers.

În regiunea Caucazului mai există și problema Karabah, unde Rusia este un actor decisiv.

Ocupația armeană, care a legat mâinile Azerbaidjanul din punct de vedere politic și militar timp de aproximativ 9 ani, în sfârșit s-a încheiat cu sprijinul eficient al Turciei.

Dar problema Karabah încă nu s-a încheiat în totalitate…

Pe de-o parte, Armenia se află într-un mare impas, în special, din punct de vedere economic; dar pentru că a acceptat, în sfârșit, realitatea, s-a născut posibilitatea de a se instaura pe termen mediu și lung un climat mai pacifist.

Acum, acesta fiind tabloul în regiunea Caucazului, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, faptul că s-au declanșat din nou mișcări în Asia Centrală generează îngrijorare.

Este foarte, foarte importantă liniștea în Asia Centrală. În perioada de proclamare a independenței, după 1991, în Azerbaidjan, Uzbekistan și apoi în Kârgâzstan au avut mare efect luptele politice interne. În anul 2005, prin agitație și stimulente, tot Occidentul a fost cel care a pus în scenă revoluția lalelelor, iar rezultatul a fost un fiasco…

În Uzbekistan, Kerimov, cu o mână de fier, a reușit să impună controlul. Dar Askar Akayev nu a putut arăta aceeași rezistență. La fel ca în Azerbaidjan, și Elchibey, ca și Suret Hüseyinov, nu a putut face față figuranților manipulați de Rusia.

Dar în Turkmenistan, Saparmurat Türkmenbașy și în Kazahstan, Nursultan Nazarbayev, au condus, în general, în liniște.

Iar acum, în Kazahstan, jocul care a fost pus în scenă sub diverse motive ar putea fi foarte periculos. Iar în cazul în care, încă de la început, nu s-au luat suficiente măsuri, s-ar putea întinde până în punctul în care controlul situației ar deveni dificil..

Kazahstanul este un stat foarte important în Asia Centrală. Teritoriul este de aproape 4 ori mai mare decât al Turciei (2 milioane 725 de mii de km pătrați). Însă populația este de numai 19 milioane de persoane. Cazacii reprezintă 68% din populație. Populația rusofonă reprezintă 20%. Să nu uităm că întotdeauna Rusia a manifestat un interes foarte special și o atenție specială față de Kazahstan!..

Faptul că în Kazahstan, care a simțit întotdeauna umbra prelungă a vecinei sale Rusia, a apărut o asemenea situație serioasă, ar putea afecta foarte mult vecinele ei din sud, Turkmenistan, Uzbekistan și Kârgâzstan…

Dorim Kazahstanului, țară soră și prietenă, care a depășit numeroase dificultăți și care s-a aflat timp de 30 de ani s-a aflat sub conducerea iscusită a lui Nazarbayev, să-și continue drumul în pace și liniște. Sperăm ca protestele care continuă de 4 zile să nu se extindă mai mult și situația să revină la normal. Asia Centrală are, într-adevăr, nevoie de liniște.