Investitorii reclamanţi ai unor furturi de active însumând aproximativ 20 milioane lei în anul 2013 la casa de brokeraj Harinvest, primesc o veste bună. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat ieri modificări ale reglementărilor pentru accesarea despăgubirilor în limita a 20.000 de euro prin Fondul de Compensare a Investitorilor, entitate aparent nefuncţională în condiţiile în care nu a fost activată nici la un an şi jumătate de la constatarea incapacităţii de plată a intermediarului vâlcean.

Proiectul de modificare a fost votat în Consiliul ASF şi include observaţii şi propuneri venite din piaţă în urma procesului de consultare publică la care acesta a fost supus. Problema care ar urma să-şi găsească rezolvare nemijlocită prin noile schimbări de reglementare este cea a lui Aurel Marinescu, investitor în vârstă de 73 de ani din Râmnicu Vâlcea, reclamant al furtului unui pachet de un milion acţiuni Fondul Proprietatea (FP). Acestuia aparent i-au fost înstrăinate acţiunile după ce doar solicitase, în august 2013, un extras de cont de la casa de brokeraj vâlceană cu care nu avea contract.

"Două păreri extreme"

În board-ul ASF au existat "două păreri extreme" cu privire la acest caz, a declarat pentru revista Capital un înalt funcţionar al Autorităţii. S-a impus viziunea sectorului pieţe de capital care spune că, de fapt, calitatea de investitor nu trebuie strict legată de existenţa unui contract cu o societate de brokeraj, ci aceasta presupune mai degrabă plasarea unei sume de bani şi deţinerea unor acţiuni în portofoliu. Astfel, Marinescu ar urma să intre în categoria investitorilor compensabili. DEocamdată, el aşteaptă precaut să vadă ce conţine proiectul propriu-zis care urmează să fie publicat de ASF pe portalul instituţiei. "Aştept să văd ce pun pe site", ne-a declarat acesta.

Ce modificări mai erau avute în vedere

Conform informaţiile care ne-au fost oferite de Mihail Daschevici, investitor care reclamă furturi ale acţiunilor sale în noiembrie 2013 între care şi Romgaz (SNG) abia dobândite în oferta publică, din partea administratorului judiciar al insolvenţei Harinvest şi a Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) mai figurau alte trei propuneri pentru modificarea regulamentului.

Prima ar privi cel puţin patru investitori care nu-şi găsesc contractul cu intermediarul şi cărora ar urma să le fie recunoscută calitatea de clienţi în baza codului de referinţă înregistrat la brokeri. O a doua speţă vizează conturile care se află artificial pe minus întrucât de la Harinvest s-au făcut plăţi false de dividende în contul unor acţiuni deja înstrăinate fără acordul investitorilor. Finalmente, o propunere expresă ar urma să autorizeze Fondul să facă plăţi pe măsură ce se rezolvă fiecare dosar în parte, fără a se aştepta lista definitivă. Un înalt oficial din ASF ne-a declarat într-o întrevedere pe care am avut-o la începutul acestei luni că nu vede de ce FCI nu procedează astfel încă de pe acum întrucât nimic în reglementări nu îi opreşte.

Publicaţia noastră nu a obţinut confirmări că aceste modificări au fost aprobate, însă surse din ASF le-au declarat persoanelor păgubite că tot ce s-a aflat pe ordinea de zi a fost votat conform propunerii iniţiale.

Cel mai mare scandal al pieţei de capital rmâne neclarificat după un an şi jumătate

Modificările sunt de natură să lărgească aria de cuprindere a investitorilor compensabili şi să clarifice unele proceduri, însă nu rezolvă problema de celeritate a unui Fond care riscă să se activeze abia la doi ani de la denunţarea fraudei de la Harinvest născută după ce societatea de brokeraj vâlceană a iniţiat şi rostogolit poziţii în piaţa produselor structurate cu furnizorii de lichiditate BCR şi SSIF Broker Cluj.

Pierderea a crescut de la două milioane lei în martie 2013, la aproximativ 20 milioane lei în noiembrie 2013, insolvenţa Harinvest fiind acoperită doar de frecvenţa operaţiunilor corective de tip sell-out şi de o succesiune de tranzacţii în piaţă pe nouă emitenţi între Harinvest şi BCR dovedite ulterior de ASF ca fiind manipulări de piaţă. Finalmente, poziţiile de pe structurate nu au putut fi acoperite decât din devalizarea conturilor clienţilor aceştia reclamând pentru zilele de 14-15 noiembrie 2013 furturi de active de peste 8,3 milioane lei prin operaţiuni de tip sell-out contrasemnate de Bursă şi Depozitarul Central. În acest caz, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) derulează o anchetă proprie.