„Trei sferturi din companiile ce au primit împrumuturi de la Banca Mondială pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare în Africa subsahariană au tranzitat aceste fonduri prin paradisuri fiscale, a dezvăluit luni ONG-ul britanic Oxfam. Din 68 de companii care au primit în 2015 împrumuturi de la Societatea Financiară Internaţională SFI, filială a BM ce oferă împrumuturi companiilor private, 51 au trecut banii prin teritorii considerate paradisuri fiscale, în principal Insula Mauritius, afirmă ONG-ul într-un comunicat. Prin acest procedeu, denunţă Oxfam, aceste societăţi "au camuflat aceste fonduri în investiţii străine directe", obţinând relaxări fiscale şi alte avantaje, acolo unde regiunea cea mai săracă din lume "are nevoie disperată de impozitarea companiilor pentru a investi în servicii publice şi infrastructură". "Nu are niciun sens pentru Banca Mondială să cheltuiască bani pentru a încuraja companiile să investească în dezvoltare, dacă ea închide ochii la faptul că aceste societăţi ar putea înşela ţările sărace asupra veniturilor fiscale care sunt necesare pentru a lupta împotriva sărăciei şi inegalităţii", a explicat Susana Ruiz, consilier în politică fiscală la Oxfam. Acest anunţ intervine în plin scandal Panama Papers privind sistemul offshore, care va fi pe agenda de discuţii la reuniunea de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale din această săptămână la Washington. În detaliu, cele 51 de companii acuzate – ale căror nume nu au fost citate – au primit o finanţare de 84% de la SFI pentru regiune în 2015. Această filială a a Băncii Mondiale chiar şi-a dublat creditele pentru aceste companii ce tranzitează fonduri prin paradisuri fiscale, de la 1,20 miliarde de dolari în 2010 la 2,87 miliarde în 2015, precizează Oxfam. Destinaţia a mai mult de jumătate din fondurile alocate de SFI nu este cunoscută publicului, denunţă ONG-ul, "deoarece se face prin intermediari financiari opaci", mai scrie Reuters.

„Panama Papers: Agenții secreţi au folosit firma de avocatură Mossack Fonseca pentru CIA”, scrie Süddeutsche Zeitung.

„Agenţi secreţi din mai multe ţări, inclusiv intermediari ai CIA, au recurs la serviciile firmei panameze Mossack Fonseca, aflată în centrul scandalului Panama Papers, pentru a-şi ascunde activităţile. "Agenţi secreţi şi informatorii lor au utilizat în mare măsură serviciile firmei" din Panama, scrie cotidianul din München. Potrivit Süddeutsche Zeitung, "agenţii au deschis societăţi fictive pentru a-şi ascunde acţiunile. Printre aceştia se numără de asemenea intermediari apropiaţi CIA", Agenţia Centrală de Informaţii din Statele Unite. În "clientela" Mossack Fonseca figurează de asemenea "unii actori" care s-au ocupat de vânzări secrete de arme către Iran în anii 1980 – afacerea numită "Iran-Contra", un scandal implicând vânzări secrete de arme americane Teheranului având ca scop eliberarea de ostatici americani din Liban şi a ajuta financiar "Contras" din Nicaragua, afirmă ziarul. "Panama Papers" mai arată că chiar "actuali sau foşti înalţi responsabili ai serviciilor secrete din cel puţin trei ţări… Arabia Saudită, Columbia şi Ruanda" figurează printre clienţii cabinetului de avocatură din Panama, mai scrie Süddeutsche. Printre ei, şeicul Kamal Adham, fostul şef al informaţiilor saudite decedat în 1999 şi care "în anii '70", era văzut ca "unul dintre principalii interlocutori ai CIA" în Orientul Mijlociu, mai afirmă cotidianul din Munchen. Al doilea cotidian din Germania în ceea ce priveşte vânzările, Süddeutsche Zeitung a primit de la un informator anonim peste 11 milioane de documente provenind de la firma de avocatură panameză Mossack Fonseca şi care scot la iveală secretele financiare ale celor bogaţi şi puternici din întreaga lume, aminteşte France Presse. Cotidianul liberal de stânga a partajat această bogăţie de informaţii cu Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, care regrupează zeci de organisme în lume.”

“Brazilia: O comisie parlamentară recomandă destituirea preşedintei Rousseff”, citim în Le Monde.

“O comisie parlamentară braziliană a recomandat destituirea preşedintei de stânga Dilma Rousseff, acuzată de încălcarea legilor bugetare în favoarea realegerii sale în 2014, cu câteva zile înainte de un vot crucial în şedinţa de plen a deputaţilor. Această decizie a fost aprobată cu o majoritate simplă de 38 de voturi pentru şi 27 împotrivă. Dacă şedinţa de plen a camerei inferioare a Congresului validează această recomandare prin votul a două treimi – 342 din 513, duminică sau lunea viitoare procedura de destituire va continua în Senat care va avea ultimul cuvânt. Rousseff poate fi suspendată şi anchetată după un vot al camerei superioare cu o majoritate simplă.”

“Barack Obama spune că Libia a fost cea mai mare greşeală a preşedinţiei sale”, scrie The Guardian.

Preşedintele american Barack Obama a declarat că cea mai mare greșeală a mandatelor sale de președinte a fost lipsa planificării pentru perioada de după înlăturarea lui Muammar Gaddafi în Libia, când țara s-a cufundat în haos și şi-au făcut apariţia extremiştii violenţi. Reflectând asupra mandatelor sale într-un interviu acordat Fox News şi difuzat duminica, Obama a spus că cea mai mare greșeală a lui a fost probabil faptul că nu a planificat ceea ce era cel mai potrivit după căderea lui Gaddafi." Obama a admis că o intervenție militară "nu a funcționat". Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat luni regretul lui Obama s-a extins la ceea ce "Statele Unite și restul membrilor coaliției nu au făcut". În luna martie, Obama l-a criticat pe premierul britanic, David Cameron și pe fostul lider francez, Nicolas Sarkozy, pentru rolurile lor în campania de bombardamente pe care ţările acestora au desfăşurat-o în Libia. Cameron a devenit "distras" și Sarkozy au vrut să-şi promoveze țara în timpul intervenției militare conduse de NATO în 2011, a declarat Obama într-un interviu acordat revistei Atlantic. După căderea lui Gaddafi, care a fost ucis într-o revoltă populară, Libia a coborât în anarhie – fiind condusă de miliții rivale care se luptă pentru putere, în timp ce grarea Stat Islamic a dobândit influență în țară.”

„Reprezentanţii Boeing se întâlnesc cu cei ai liniilor aeriene iraniene pentru a discuta despre avioane şi servicii de transport aerian”, titrează The Wall Street Journal.

“Boeing Co a început negocieri pentru a vinde avioane Iranului ,în ceea ce ar fi una dintre cele mai bine conturate oferte de mare expunere între o companie din SUA și Teheran, de când Occidentul a ridicat sancțiunile nucleare impuse acestei ţări, în ianuarie. Iranul – dornic să restabilească legăturile cu companiile din Vest după acordul de limitare a programului său nuclear – a semnat mai multe acorduri cu companiile europene, ca semn de reintrare pe piața internațională. Iranul ia în considerare achiziţionarea de avioane Boeing pentru că dorește să-și modernizeze flota aeriană, după ridicarea sancțiunilor, scrie BBC. Ministrul adjunct iranian pentru Transporturi, Asghar Fakhrieh Kashan, a declarat că Iranul este interesat să cumpere 100 de astfel de aparate.”