Nu multă lume știe că Fiscul nu doar verifică magazinele, ci este, la rândul său, un retailer. Și încă unul de mare discount, mai ales pentru persoanele care nu au pretenții legate de calitatea mărfurilor, deoarece produsele provin din confiscările de la comercianții care nu respectă legea. Partea bună este că prețurile sunt mai mult decât atractive.
Descarcă aici lista magazinelor ANAF.
De exemplu, la magazinul Fiscului din Capitală, un pulover pentru bărbați costă 10 lei, o cravată se vinde cu 50 de bani, iar o pălărie pentru dame ajunge la 2,8 lei. Pantalonii și tricourile se găsesc la numai 4,9 lei bucata, iar acum, că se apropie Crăciunul, o instalație pentru brad costă doar 4,9 lei. Pe lângă magazinul din București, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) deține câte unul în alte 20 de județe din țară, formând o rețea comercială destul de consistentă, care a crescut începând din 1999, când a fost deschis prima unitate proprie de comerț.
În prima jumătate a acestui an, vânzătorii din magazinele ANAF au adus la bugetul instituției 1,57 milioane lei, în creștere cu aproximativ 50% față de anul trecut, când veniturile înregistrate în perioada similară au fost de puțin peste un milion de lei, potrivit informațiilor Fiscului transmise Capital.
Bucureștenii contribuie destul de mult la dezvoltarea afacerii: 15% din vânzările totale ale unităților ANAF din primele șase luni din 2011 au fost realizate în București. De altfel, interesul populației s-a văzut de la început. La inaugurarea magazinului din Capitală, la jumătatea lunii decembrie 2010, sute de persoane s-au înghesuit să prindă chilipirurile.
Un retailer de talie medie
Deocamdată, însă, afacerile Fiscului în magazinele proprii se mențin la nivelul unor retaileri exclusiviști, adică mici. Vânzările pe care ANAF le-a contabilizat în propriile unități de desfacere, anul trecut, de 2,2 milioane lei (aproximativ jumătate de milion de euro) se apropie de cele ale croitoriei de lux Zennoni, care vinde de 600.000 de euro pe an, sau de cele ale Parfumeriei Madison, ale cărei vânzări se cifrează la circa 700.000 de euro anual.
Însă, dacă la vânzările din magazine adăugăm și sumele obținute în urma licitațiilor de executare silită, obținem 111,7 milioane lei (aproximativ 26,6 milioane de euro), ceea ce înseamnă că Fiscul este un retailer destul de important, cu vânzări duble față de cea mai mare rețea românească de confecții House of Art, care a încheiat anul trecut cu afaceri de 13,7 milioane euro. Suma obținută de ANAF în 2010 depășește cu puțin toți banii pe care i-au cheltuit românii pentru muzică, filme și jocuri, piața de entertainment fiind estimată de reprezentanții rețelei Diverta la 25 mil. euro.
Nici licitațiile publice ale bunurilor sechestrate, bunuri provenite din executarea silită a celor care nu-și plătesc datoriile la Fisc nu sunt de neglijat. Astfel, dacă vă faceți un obicei din a urmări anunțurile de pe site-ul Fiscului, veți putea participa la licitații pentru o gamă foarte diversificată de bunuri: de la autoturisme și haine până la ceasuri de aur și apartamente, la prețuri ceva mai mici decât cele de pe piață.
Unde ajung acești bani? „Veniturile încasate din valorificarea bunurilor se virează la bugetul de stat“, după deducerea cheltuielilor efectuate şi a altor reţineri prevăzute prin legi speciale, în cinci zile lucrătoare de la încasare, spun reprezentanții ANAF.
Citiţi şi: Ce mai scoate Fiscul la vânzare. Vezi şi lista magazinelor