Astfel, nu mai trebuie să aibă asupra lor carduri, acte de identitate și chiar bilete de tren. Microcipații consideră că tehnologia nu este suficient de avansată pentru a fi ținta hackerilor.

Patrick Paumen este unul dintre ei. Tânărul, care locuiește în Țările de Jos, spune că nu are nevoie să folosească un card bancar sau telefonul mobil pentru a plăti la supermarket. Pur și simplu, își pune mâna stângă lângă cititorul de carduri contactless, iar plata se efectuează rapid, scrie BBC.

„Reacțiile pe care le primesc de la casier sunt neprețuite!” spune Paumen, care plătește în acest fel după ce, în 2019, a decis să-și implanteze sub piele un microcip contactless.

„Procedura doare la fel de mult ca atunci când cineva te ciupește”, spune Patrick Paumen, care se descrie drept un „biohacker”. Adică cineva care își introduce cât mai multă tehnologie în corpul său pentru a încerca să-și îmbunătățească performanța. În total, are 32 de implanturi, inclusiv cipuri pentru deschiderea ușilor și magneți.

„Tehnologia continuă să evolueze, așa că eu doresc să nu ratez nimic. Nu aș putea să trăiesc fără ele”, spune olandezul.

Primul microcip implantat pentru prima dată într-un om, în 1998

Primul microcip a fost implantat pentru prima dată într-un om în 1998, dar abia în ultimul deceniu tehnologia a fost disponibilă pe scară largă.

Când vine vorba de cipuri implantabile, firma britanico-poloneză, Walletmor, spune că anul trecut a devenit prima companie care le-a oferit spre vânzare.

Cipurile mici, implantate sub piele sunt similare cu cele pentru animalele de companie. Ele permit oamenilor să-și deschidă ușa de la intrare sau de la birou, să-și pornească mașina doar cu o mișcare a mâinii și au se pare și capacitatea de a stoca date medicale.

„Implantul poate fi folosit pentru a plăti o băutură pe plaja din Rio, o cafea în New York, un tuns la Paris sau o cafea la magazinul din colț”, spune fondatorul și directorul executiv Wojtek Paprota. „Poate fi folosit oriunde sunt acceptate plăți contactless.”

Puțin mai mare decât un bob de orez

Cipul aplicat de Walletmor cântărește mai puțin de un gram, fiind ceva mai mare decât un bob de orez. Este format dintr-un microcip minuscul și o antenă învelită într-un biopolimer – un material natural, similar plasticului. În plus, nu necesită baterie sau altă sursă de alimentare. Firma spune că a vândut până acum acum peste 500 de astfel de microcipuri.

Tehnologia pe care o folosește Walletmor este comunicarea în câmp apropiat sau NFC, sistemul de plată contactless din smartphone-uri. Alte microcipuri se bazează pe identificarea prin radiofrecvență (RFID), tehnologie întâlnită de obicei în cazul cardurilor de credit contactless.

Care sunt riscurile și de ce se tem cei mai mulți oameni?

Pentru mulți oameni, ideea de a avea un astfel de cip implantat în corp este una înspăimântătoare. Dar un sondaj din 2021 efectuat pe peste 4.000 de persoane din Regatul Unit și din Uniunea Europeană a constatat că 51% ar lua în considerare acest lucru.

Cu toate acestea, sondajul a indicat că „ideea că le sunt colectate datele și problemele de securitate” rămân o preocupare majoră” pentru respondenți.

Paumen spune că nu are astfel de temeri. „Implantarea microcipurilor conține același tip de tehnologie pe care oamenii o folosesc zilnic”, spune el. ”Doar atunci când există un cuplaj magnetic între cititor și transponder microcipul implantat poate fi citit”, susține el.

Cu toate acestea, problema cu astfel de cipuri (și lucru care provoacă o mare îngrijorare) este dacă în viitor ele vor deveni din ce în ce mai avansate astfel încât să conțină toate datele private ale unei persoane. Și dacă, pe baza acestor date, acea persoană va putea fi urmărită non-stop.

Perspective atractive pentru control, manipulare și oprimare

Theodora Lau, co-autoarea cărții” Beyond Good: How Technology Is Leading A Business Driven Revolution”, susține că microcipurile implantate sub piele sunt doar „o extensie a internetului”. Un alt mod nou de conectare și schimb de date.

Nada Kakabadse, profesor de politică și etică la Henley Business School de la Reading University, este precaută cu privire la viitorul cipurilor. „Există o parte întunecată a tehnologiei care are un potențial de abuz”, spune ea.

„Celor care nu iubesc libertatea individuală, le deschide noi perspective seducătoare pentru control, manipulare și oprimare. Și cine va deține datele? Cine va acces la date? Este etic să cipăm oamenii, așa cum facem cu animalele de companie?”, se întreabă ea.

Mai multă putere în mâinile în câtorva

Rezultatul, avertizează ea, ar putea fi „mai multă putere în mâinile câtorva”.

Dr. Adrian Davis de la Consorțiul de certificare a securității sistemelor internaționale explică de ce acest tip de tehnologie prezintă riscuri noi și necunoscute pentru viața privată a individului. „Dacă oamenii vor ajunge să fie implantați cu cipuri, există un set de reguli de moralitate și etică la care trebuie să ne gândim”, a afirmat el.

„Dacă cineva are un cip în corp, va putea ajunge să fie expus întregii lumi? Ar putea un hacker să fure informații personale de la acea persoană, pe care mai apoi să le poată valorifica? Tehnologia este adeseori înaintea legii, iar această tehnologie se referă la stilurile de viață ale oamenilor, la secretele lor cele mai intime”, susține acesta.