De la 1 noiembrie, a intrat în vigoare directiva UE privind pieţele financiare, care conturează bursele viitorului: libertate de tranzacţionare, protecţia investitorilor şi reducerea costurilor.

Odată codaşi, altădată fruntaşi. România riscă activarea clauzei de salvgardare la agricultură şi sancţiuni impuse de Comisia Europeană pentru încălcarea regulilor de concurenţă la privatizarea Daewoo şi pentru taxa de înmatriculare a autovehiculelor, dar a luat-o înaintea altor state membre în alte privinţe. Regulile europene privind pieţele financiare au fost implementate la noi atunci când alţii n-o făcuseră.

Statele membre UE au avut termen până la 1 noiembrie să implementeze noua directivă privind pieţele şi instrumentele financiare (MiFid). România, alături de Anglia şi Irlanda, s-a aflat printre primele trei state membre care au introdus noile reglementări, respectând termenul iniţial – 31 ianuare 2007. Ulterior, acesta a fost prelungit, însă şi acum există ţări în întârziere: Cehia, Polonia, Ungaria şi Spania – care probabil vor aplica directivele abia după 2008. Estonia, Finlanda, Grecia, Malta, Olanda şi Slovenia îşi vor pune legislaţia la punct în săptămânile viitoare.

Preţuri mai mici, volume mai mari

O firmă de brokeraj care a fost autorizată în orice alt stat membru UE, cum ar fi Anglia, poate desfăşura activităţi în România în baza unei simple notificări, fără a mai fi necesar avizul entităţii de autorizare şi supraveghere a pieţei. Şi reciproca e valabilă: o firmă autorizată în România are paşaport european şi poate presta servicii şi în celelate state membre UE. Reglementări similare au intrat în vigoare, în România, şi în ceea ce priveşte instituţiile de credit. Iar de la începutul anului, nu mai puţin de 89 de bănci au anunţat că vor să-şi desfăşoare activitatea şi în România.

Accesul liber şi înmulţirea numărului de jucători de pe piaţă înseamnă concurenţă mai mare şi una din posibilele consecinţe ar trebui să fie ieftinirea serviciilor. Potrivit Wall Street Journal, costurile de tranzacţionare ar putea să scadă cu 25% în următorul an.

„Se creează un nou echilibru pe piaţă – mai multă concurenţă şi mai multă protecţie a investitorilor. Credem că preţurile vor scădea, în timp ce volumele vor creşte. Vom vedea mai multe tranzacţii transfrontaliere“, susţine David Wright, şeful diviziei de politici în domeniul serviciilor financiare din cadrul Comisiei Europene, citat de Reuters.

Jucătorii locali sunt însă mai sceptici: „Există implicaţii directe pentru firme. Din punctul de vedere al clientului, se simte foarte puţin sau chiar deloc. E vorba de încadrarea clientului în diferite profiluri de risc şi de trimiterea unei notificări“, susţine Iulian Panait, preşedintele firmei de consultanţă KTD Invest.

În ceea ce priveşte comisioanele, directivele europene impun societăţilor financiare să fie transparente şi să-şi informeze clienţii în privinţa costurilor. În plus, pentru aceeaşi operaţiune, comisioanele practicate de o firmă nu pot fi diferite dacă ordinul provine din regiuni diferite. De asemenea, se instituie şi principiul bunei practici: societatea va trebui să pună interesul clientului deasupra propriilor sale interese. Ceea ce înseamnă că, atunci când realizează o operaţiune, brokerul va trebui să ia în calcul viteza de executare a ordinului, preţul, costurile de executare. Se pune întrebarea dacă un comision procentual nu stimulează societatea de investiţii să recomande tranzacţii cât mai mari, chiar dacă un volum mare nu este neapărat în interesul clientului, însă până acum Comisia s-a ferit să facă precizări clare. În România, comisioanele aplicate de brokeri variază între 0,3% şi 1,5%.

Brokeri cu ştaif

Directivele europene impun condiţii noi pentru acţionarii şi conducătorii societăţilor financiare, dar şi pentru analişti. Conducătorii şi acţionarii societăţilor financiare trebuie să aibă experienţă în domeniu şi o bună reputaţie. Analiştilor li se impune, printr-un cod de conduită, să evite conflictele de interese: n-au voie să primească daruri de la firmele despre care scriu sau să facă recomandări atunci când ei sau o persoană apropiată ar avea de câştigat de pe urma recomandărilor respective. În România, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este instituţia care aprobă dosarele acţionarilor şi patronilor şi unde sunt depuse actele care atestă că societăţile de investiţii lucrează pe baza unor norme interne care protejează banii investitorilor şi evită conflictele de interese. Una dintre prevederile obligatorii este că trebuie create baze de date cu operaţiunile din conturile clienţilor, care să fie păstrate cel puţin cinci ani. Alta, că societăţile de investiţii nu se pot atinge de banii din conturile clienţilor.

Comisioane


1,5%
este cel mai mare comision la o tranzacţie pe bursă. Procentajul poate să scadă până la 0,3% dacă este vorba de rulaje mari.

Apetit pentru actiuni si unitati de fond

În ţările est-europene, numerarul şi depozitele adună circa 60% din averea financiară a populaţiei. În statele76-8023-35plasamente45web.jpg dezvoltate, balanţa înclină în favoarea instrumentelor financiare mai complexe – acţiuni, fonduri mutuale – care pot aduce randamente mai mari. Este de aşteptat ca, în anii viitori, decalajul dintre vechii şi noii membri UE să se reducă, iar instrumentele financiare să crească mai mult.

Te-ar putea interesa și: