O nouă directivă adoptată recent, la Strasbourg, de Parlamentul European, va stabili regulile jocului pentru companiile ce activează în sfera serviciilor.
Aveţi o firmă şi doriţi să administraţi un hotel sau un centru de agrement într-un alt stat din cadrul Uniunii? Uitaţi de birocraţie şi formalităţi! Directiva serviciilor, aprobată de curând de Parlamentul European, scurtează drumul către noua afacere. Dacă până acum ar fi trebuit să trataţi cu diferite autorităţi la nivel naţional, regional şi local, de acum înainte „ghişeul unic“, se va ocupa de toate formalităţile. Chiar şi practicarea meseriei de ghid într-o altă ţară a UE se va simplifica. Odată ce va intra în vigoare această directivă, ghidul nu va mai trebui să facă dovada unui domiciliu stabil pe teritoriul statului în care doreşte să-şi desfăşoare temporar activitatea. Dar acesta va trebui să respecte legislaţia statului în care va munci. Acelaşi lucru este valabil şi pentru angajaţii trimişi temporar de către o firmă să lucreze în altă ţară din cadrul comunităţii europene, care vor avea aceleaşi drepturi, inclusiv salariale, ca omologii lor din statul respectiv.
Cunoscută şi sub numele de Bolkenstein, după numele iniţiatorului său, fostul comisar pentru piaţa internă, Frits Bolkenstein, directiva încearcă să favorizeze deschiderea pieţei serviciilor, interzicând restricţiile în calea liberei prestări a serviciilor, la care au apelat până acum unele state europene. Aceasta vizează în primul rând stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, dar lasă statelor membre posibilitatea de a decide în ceea ce priveşte serviciile de interes public şi de a menţine drepturile sociale ale salariaţilor. Statele membre au la dispoziţie trei ani pentru transpunerea dispoziţiilor directivei în legislaţiile naţionale.
Iniţial, aceasta a stârnit proteste nu numai în ţările europene, ci şi în România, sindicatele cerând eliminarea din textul directivei a „principiului ţării de origine“. Includerea acestui termen ar fi presupus ca atât firmele, cât şi salariaţii detaşaţi în străinătate să respecte legislaţia românească, şi nu pe cea a statului în care urmau să-şi desfăşoare activitatea. Sindicaliştii susţineau că, în cazul angajaţilor, acest lucru ar fi însemnat să lucreze într-o ţară europeană, unde cheltuielile sunt mai mari decât acasă, dar să câştige cât în România. Forma finală a directivei, aşa cum a fost aprobată de Parlamentul European, a eliminat „principiului ţării de origine“.
Directiva avantajează firmele străine
Cum au primit această veste firmele din sfera serviciilor? Majoritatea celor ce fac parte din conducerea companiilor nu aflase de această directivă. Însă, cei mai mulţi s-au arătat interesaţi de a-şi extinde afacerea în alte state ale Uniunii. „Dorim să pătrundem pe piaţa ţărilor europene, şi de aceea ne căutăm clienţi. Consider că directiva serviciilor este benefică pentru toate companiile din UE, inclusiv pentru cele de la noi. Problema este dacă firmele noastre vor avea capacitatea de a rezista concurenţei celor din Europa, ţinând cont de experienţa şi forţa financiară net superioară a acestora din urmă“, susţine Adrian Soare, asociat la firma de arhitectură Soare&Yokina. Acesta este de părere că multe dintre companiile autohtone din domeniul serviciilor vor dispărea, concurenţa din străinătate urmând să ofere servicii de mai bună calitate, un know-how superior, garanţii şi standarde greu de atins de firmele româneşti.
Şi Radu Lucianu, managing partner la compania imobiliară Eurisko, consideră că: „Integrarea va aduce o serie de noi oportunităţi de afaceri. Avem planuri de extindere atât în ţări din Comunitatea Europeană, cât şi în cele din vecinătate“. Gheorghe Fodoreanu, preşedintele Patronatului Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), susţine că „este foarte greu ca o agenţie de turism să pătrundă pe o piaţă consolidată, aşa cum este cea a statelor membre ale Uniunii Europene. În general, marii turoperatori, care au o forţă economică impresionantă, sunt interesaţi să intre pe piaţa din noile state membre. Aşa că ei vor fi mai avantajaţi decât noi de acestă directivă“. Însă, Fodoreanu este convins că firme din Transilvania îşi vor extinde activitatea în Ungaria. Preşedintele ANAT consideră că mai mult succes pe piaţa din UE vor avea firmele de întreţinere a echipamentelor IT sau cele de recrutare şi plasare a forţei de muncă.
Ce nu cuprinde directiva
Serviciile de interes general, care nu au caracter economic, nu sunt acoperite de această directivă. Educaţia publică este unul dintre exemple.
De asemenea, serviciile sociale asigurate de stat sau de prestatori mandataţi de stat (locuinţele sociale, ajutorul pentru persoanele aflate în dificultate, ajutoarele pentru copii etc.) nu se încadrează în prevederile directivei.
Serviciile din domeniul sanitar, inclusiv cele de ambulanţă, vor face obiectul unei legislaţii viitoare.
Detaşări în Italia
«Primele care vor simţi efectele acestei directive sunt firmele româneşti, care au personal detaşat în străinătate. Cele mai multe cereri s-au înregistrat pentru detaşări în Italia, Germania şi Franţa.»
Daniela Andreescu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Muncă în Străinătate
