Reguli între vecinii care stau la casă. Dreptul de proprietate pe fructele copacilor aflați fix lângă gard. Ce interzice legea

Un proces judecat la Vaslui și tranșat definitiv la Curtea de Apel Iași a avut la bază un conflict aparent minor, declanșat de culegerea unor nuci căzute pe jos. Incidentul, petrecut în octombrie 2022, a dus la acuzații de lovire sau alte violențe și la o decizie definitivă care clarifică atât drepturile de proprietate, cât și răspunderea penală.

Un conflict declanșat într-o localitate din Vaslui de la niște nuci culese de pe jos

Procesul a avut la origine un incident petrecut pe 27 octombrie 2022, într-o localitate din județul Vaslui, unde o femeie în vârstă de 73 de ani, Lenuța D., se deplasa spre locuința unor cunoștințe. În drumul său, aceasta a observat un nuc aflat lângă un teren privat și a început să adune într-o pungă fructele căzute pe sol, fără a le desprinde din copac.

Situația a degenerat rapid după ce femeia a fost abordată de Sebastian Gavril, un bărbat de 40 de ani, proprietarul copacului. Acesta i-a reproșat că adună nuci care îi aparțin, susținând că fructele provin din pomul său. Discuția a escaladat, iar bărbatul a rupt o creangă din copac și a lovit-o pe femeie de mai multe ori peste fese, continuând agresiunea printr-o lovitură cu piciorul în aceeași zonă.

Deși agresată, femeia și-a continuat drumul spre cunoștințele pe care intenționa să le viziteze, însă negăsindu-le acasă, s-a întors la domiciliu. Ulterior, aceasta i-a relatat fiicei sale cele întâmplate, iar împreună s-au deplasat la Spitalul Județean Vaslui.

Acolo, victima a primit îngrijiri medicale, fără a necesita internare. Certificatul medico-legal a consemnat existența unor vânătăi și zgârieturi, pentru care au fost necesare două-trei zile de îngrijiri medicale, potrivit ziaruldeiasi.ro.

Ce spune Codul Civil despre proprietate, copaci, fructele care cad din aceștia?

În ziua următoare incidentului, Lenuța D. s-a deplasat la domiciliul lui Sebastian Gavril, însoțită de fiica sa, o prietenă a acesteia și un echipaj de poliție, pentru a-i cere explicații legate de comportamentul său.

„Asta e bătaie?”, a răspuns bărbatul, râzând, Sebastian Gavril, potrivit declarațiilor consemnate în dosar.

Ulterior, acesta a susținut că a reacționat în acel mod deoarece femeia i-ar fi cules nucile de pe terenul său.

Cazul a ajuns în fața magistraților Judecătoriei Vaslui, unde bărbatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. În fața instanței, acesta și-a recunoscut fapta, reiterând explicația legată de dreptul său de proprietate asupra nucilor.

Judecătorii au analizat și cadrul legal aplicabil, făcând referire la dispozițiile Codului Civil. Potrivit acestora, fructele căzute dintr-un copac aparțin proprietarului pomului, cu excepția situației în care ele ajung peste gard, pe terenul vecinului.

De asemenea, legea permite proprietarului unui teren să taie crengile care intră pe proprietatea sa, fără însă a avea dreptul de a culege fructele respective. În acest caz, nucile căzute din copacul lui Gavril îi aparțineau legal acestuia, iar femeia nu avea dreptul să le adune.

Procesul a ajuns la Curtea de Apel Iași. Care a fost soluția definitivă?

În ciuda acestui aspect civil, instanța de fond a reținut că fapta de agresiune comisă de Sebastian Gavril constituia o infracțiune, fiind săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

Totuși, magistrații Judecătoriei Vaslui au ținut cont de numărul redus de zile de îngrijiri medicale, de atitudinea sinceră a inculpatului și de lipsa antecedentelor penale. În aceste condiții, au dispus renunțarea la aplicarea unei pedepse, obligându-l însă pe bărbat la plata sumei de 2.000 de lei către victimă, cu titlu de daune morale.

Decizia nu a fost însă acceptată de procurori, care au apreciat că soluția favoriza excesiv inculpatul. Aceștia au formulat apel, solicitând aplicarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată. Astfel, procesul a ajuns pe rolul Curții de Apel Iași.

Judecătorii instanței superioare au constatat că renunțarea la aplicarea unei pedepse era insuficientă raportat la gravitatea faptei, dar au considerat, în același timp, că o condamnare cu suspendarea executării ar fi fost excesivă. Soluția adoptată a fost una intermediară: o pedeapsă de nouă luni de închisoare, cu amânarea aplicării.

Această măsură presupune obligații similare suspendării, precum prezentarea periodică la Serviciul de Probațiune, comunicarea schimbării locului de muncă, a deplasărilor mai lungi de cinci zile și a surselor de venit. Spre deosebire de o condamnare clasică, amânarea aplicării pedepsei apare doar ca o mențiune în cazierul judiciar, fără a reprezenta o condamnare propriu-zisă. Decizia Curții de Apel Iași este definitivă.