Regiunea cu cea mai mare rată a abandonului școlar din România. Efecte negative pe termen lung
Conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică, cea mai mare rata a abandonului școlar din România în 2018 a fost înregistrată în zona Transilvaniei, unde era de 5,2% în mediul rural și 3,7% în mediul urban.
Cea mai scăzută rată a abandonului era în regiunea Sud-Muntenia, de 1,6% în mediul rural și 2,3% în mediul urban.
Conform INS, pe niveluri de educaţie, rata abandonului a înregistrat în anul 2018 o creştere cu 0,1 puncte procentuale în învăţământul primar şi gimnazial, a rămas la acelaşi nivel în învăţământul liceal şi profesional, iar în învăţământul postliceal şi de maiştri a înregistrat o scădere cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu anul precedent
Potrivit Comisiei Europene, „reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion de tineri lucrători calificaţi”.
Cea mai mare și cea mai mică rată a abandonului
Regiunea Centru are cea mai mare problemă cu acest fenomen dintre toate regiunile României, având o rată a abandonului școlar de 3,7% în mediul urban și 5,2% în mediul rural.
Regiunea Centru este formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
În același timp, cea mai redusă rată a abandonului școlar a fost înregistrată în Regiunea Sud-Muntenia. În ultimii 5 ani a avut loc o reducere semnificativă a abandonului școlar în această regiune, mai ales în mediul rural, unde în 2017 fusese atinsă valoarea de doar 0,7%. În 2018 a avut loc o creștere până la 1,6%, dar chiar și așa, aceasta rămâne cea mai redusă valoare a acestui indicator la nivelul întregii țări.
Regiunea Sud-Muntenia este formată din județele Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași, toate aflate în regiunea istorică Muntenia.
Conform datelor publicate de Ministerului Educației, peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala între 2013 și 2017. Numărul este echivalentul populației unui oraș ca Suceava. Este vorba despre elevi cu vârste între 15 și 18 ani care nu au mai terminat învățământul liceal, la filierele teoretică, tehnologică și vocațională.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





