Institutia care administreaza bazele de date referitoare la companii a bagat zazanie atat in Coalitia DA, cat si in mediul de afaceri. Paradoxal, firmele inclina balanta in favoarea pastrarii Registrului sub aripa Ministerului Justitiei.

Atat de dezamagiti sunt intreprinzatorii de activitatea unora dintre Camerele de comert, incat prefera o varianta mai putin “liberala”: mai bine ca Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) sa ramana la stat.


Proiectul de “Lege a Camerelor de Comert si Industrie”, in care se prevede transferul ONRC sub aripa acestor institutii, se afla inca in Parlament, asteptand verdictul final al Comisiilor de specialitate. La mijloc sunt interese atat de mari, incat pana si membri aceluiasi partid au opinii diferite. Ca sa nu mai vorbim de presiunile din mediul de afaceri. Veniturile ONRC in anul 2004 s-au ridicat la 828 de miliarde lei vechi, adica 23 de milioane de euro. In privinta avantajelor sau dezavantajelor pentru firme, lucrurile sunt destul de incerte. Avantajul principal al transferului ar fi, potrivit reprezentantilor Camerelor teritoriale, “operativitatea informatiilor. Acum solicitantii trebuie sa astepte aprobare de la Bucuresti”. In plus, se comenteaza faptul ca informatiile provin din mediul privat si este normal sa fie “supravegheate” tot de organizatii private. Din pacate, Camerele de Comert nu au convins intreprinzatorii ca pot face acest lucru in mod eficient.


Unul dintre oamenii de afaceri renumiti ai Craiovei, Constantin Popeci, fost vicepresedinte al Camerei de comert Oltenia (CCIO) timp de zece ani, sustine cu tarie ca in cazul reintoarcerii Registrului Comertului la CCIO, “banii ar fi cheltuiti total aiurea”. “Taxele incasate de Registrul Comertului trebuie sa mearga la bugetul de stat si nu la Camera care sa-i cheltuiasca pe excursii si pe chefuri. Va vorbeste cineva care cunoaste mecanismele”. De asemenea, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), filiala Dolj, Valentin Cristea, este de parere ca Registrul Comertului ar trebui sa ramana acolo unde este acum: “De cand Camera din Oltenia nu mai are surse sigure de venit din partea Registrului Comertului a inceput sa se preocupe de mediul de afaceri. Au organizat mai multe targuri, expozitii, cursuri de recalificare, misiuni economice. Daca vor avea bani de la Registru le va scadea interesul pentru mediul de afaceri”. Valentin Cristea sustine ca CCIO trebuie sa castige din serviciile prestate mediului de afaceri si nu din taxe care se cuvin statului.

Taxe de trista amintire

Firmele din Iasi sunt si mai speriate de perspectiva transferului ONRC: se tem de situatia “critica” din urma cu trei ani, cand, spun afaceristii, informatiile se vindeau preferential “pe sub mana”: “Cand ONRC a fost in subordinea Camerei unii patroni aveau acces liber la informatii privind actionariatul unei firme, ceea ce nu este deloc benefic”, a declarat Maricel Popa, patronul Omega Tehnoton. Un alt argument folosit de patroni pentru ca Registrul Comertului sa ramana in subordinea Ministerului de Justitie este nivelul ridicat al taxelor practicat de CCI in trecut. Astfel, afaceristii ieseni sustin ca pentru un certificat constatator de care au nevoie cel putin de doua-trei ori pe an, trebuiau sa scoata din buzunar intre 1,2 si sase milioane lei vechi de fiecare data, in functie de statutul de membru sau nu al Camerei. Actualmente, un astfel de document costa la Registrul Comertului aproximativ 300.000 de lei vechi.

Regim favorabil pentru putini intreprinzatori

“Atunci cand Camera de Comert Iasi (CCI) patrona Registrul Comertului taxele erau mult, mult mai mari, uneori ajungandu-se sa fie cu 500% mai ridicate decat in alte judete. Nu mi se pare deloc corect acest lucru”, a comentat Ionel Agrigoroaiei, patronul Aya Sports. In plus, pentru un serviciu de consultanta oferit de “specialistii” CCI, acesta sustine ca a platit in urma cu cativa ani 15 milioane de lei vechi. “Studiul nu mi-a folosit la nimic deoarece nu era bine facut”, a adaugat Agrigoroaiei. Valentin Cismaru, directorul Camerei de Comert Valcea, spune ca informatiile ar circula mai rapid in mediul de afaceri daca Registrul ar fi sub aripa acestei institutii. De asemenea, el mai spune ca membrii Camerei ar beneficia de taxe mai mici pentru servicii de alt tip decat cele obisnuite ale Registrului. Cu toate acestea, un extras din activitatea Camerei din Valcea arata ca un certificat constatator costa, in 2002, 800.000 de lei pentru membri si 1.200.000 de lei pentru nemembrii Camerei. Potrivit lui Cismaru, membri sunt circa 200 de intreprinzatori, din peste 18.000, cate firme exista in judet.


In Comisia de Buget-Finante si Comisia pentru Industrie si Servicii din Camera Deputatilor se duc dispute aprinse referitoare la transferul ONRC. Legea in discutie este criticata pana si de unii parlamentari PNL, teoretic aflati de cealalta parte a baricadei. “In majoritatea tarilor europene, Registrele sunt in subordine publica. Apoi, exista Camere de Comet in tara care au doi-trei salariati. Cine pe cine preia?” conchide Grigore Craciunescu, deputat PNL.



“In prezent, profitul il investim in intregime in tehnologie si personal. Transferul ar insemna practic blocarea activitatii Registrului.”

Eugen Ghiulea,

director general ONRC







“Principalul avantaj al transferului ar fi operativitatea informatiilor. Acum solicitantii trebuie sa astepte aprobarea de la Bucuresti pentru a obtine date.”

Valentin Cismaru,

presedintele Camerei de Comert Valcea





Servicii de 30 de ori mai scumpe

Presedintii unor Camere de Comert acuzate de nereguli spun ca tarifele mai ridicate erau justificate. “Certificatul constatator eliberat de Camera poate contine informatii mai complexe decat cele furnizate de Registru. In functie de complexitate, cresc tarifele”, spune Doru Simovici, presedintele Camerei din Bacau. Totusi, diferenta intre 200.000 de lei vechi si cateva milioane de lei este greu de justificat. O companie din Baia Mare, ATP Exodus, a sesizat in 2002 conducerea Camerei de Comert a Romaniei referitor la diferente de taxe “nejustificat de mari”, pentru aceleasi servicii, la patru Camere teritoriale unde functioneaza sucursalele firmei. Nici pana in ziua de azi sesizarea nu a primit raspuns. In schimb, reprezentantii firmei se plang ca nici activitatea din prezent a ONRC nu e tocmai fara cusur: “Sunt situatii in care Oficiile Registrului comunica eronat datele privind vectorul fiscal al sucursalelor noastre catre administratiile financiare la care sunt arondate, de exemplu Arad, Pitesti, Zalau”, spune Daniela Ardelean, director economic la ATP Exodus.

Informatiile din teritoriu ne-au fost furnizate de Ramona Olaru (Craiova) si Cristina Orheanu (Ziarul de Iasi)