26 de ani de colaborare SRI-CNSAS

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a fost înființat în 1999 pentru a cerceta arhivele fostei Securități, teoretic independent de SRI. În practică, Serviciul Român de Informații (succesor al Securității) a deținut în permanență controlul asupra predării arhivelor.

În ultimii ani, SRI a transferat către CNSAS un număr semnificativ de documente. Doar în februarie 2022, SRI anunța că urma să predea, 3.502 dosare cu peste 10.000 de volume, precum și copii pe suport microfilm aferente unui număr 184.111 de dosare. SRI anunța, de asemenea, că va preda baza de date a fostului Centru de Informatică şi Documentare (CID), însumând aproximativ 2.900.000 de înregistrări, alte 6.000.000 de fișe de evidență urmând a fi predate ulterior.

Aceste informații arată cooperarea formală dintre SRI și CNSAS, dar și contextul unei selecții continue. Pe de o parte, SRI continua să clasifice „în interes de securitate națională” multe dosare și să predea altele doar fragmentar, manipulând informația. Pe de altă parte, CNSAS invocă adesea „documente noi” primite de la SRI pentru a-și motiva deciziile sau inacțiunea. Toate acestea pe motive strict politice.

SRI și CNSAS par să colaboreze. Întrebarea este: în interesul cui?

Acoperirea informațiilor din cazul Băsescu

Primele informații despre colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitate au apărut la începutul anilor 90. Dar primele documente au fost publicate în 2004, înainte de alegerile parlamentare. Băsescu a negat că ar fi fost informator, iar afirmația sa a fost susținută de o decizie de necolaborare pe care a primit-o din partea CNSAS. Decizii similare avea să primească Traian Băsescu pe tot parcursul celor două mandate prezidențiale. În 2019, același CNSAS avea să costate brusc că „au apărut documente noi” care demonstrează colaborarea lui Băsescu cu Securitatea.

Documentele nu sunt noi, avea să susțină chiar Traian Băsescu. Documentele s-ar fi aflat la CNSAS, doar că instituția a decis să nu le folosească pentru a-l proteja pe Băsescu. Un rol cheie în acoperirea fostului președinte, ca de altfel și în alte decizii controversate ale CNSAS, l-a jucat, potrivit istoricului Marius Oprea, Germina Nagâț. Aceasta din urmă a deținut funcția de șef al Direcției de Investigații a CNSAS timp de aproape 20 de ani, de la înființarea instituției până în 2018, când, cu susținerea USR, a devenit membră a Colegiului CNSAS, structura de conducere a instituției.

Colegiul CNSAS ia deciziile în ceea ce privește colaborarea cu Securitatea ca poliție politică în funcție de rapoartele și de propunerile Direcției de Investigații, iar Germina Nagâț nu și-a ascuns niciodată simpatia pentru Traian Băsescu. Numai după ce Germina Nagâț nu a mai condus Direcţia de Investigaţii de la CNSAS, spune Marius Oprea, foștii ei subalterni au putut să-şi facă treaba și să descopere notele pe care Băsescu le-a dat la Securitate.

Documentele noi din cazul Mona Muscă

Mona Muscă a fost multă vreme unul dintre cei mai respectați politicieni de dreapta din România. Membră a Alianței Civice încă din 1990, Muscă a fost în mai multe rânduri parlamentar PNL, începând cu 1996, făcând parte și din conducerea partidului.

În 2004, a candidat la președinția Camerei Deputaților, fiind învinsă de Adrian Năstase, dar a fost numită ulterior Ministrul al Culturii în primul guvern Tăriceanu. A părăsit Guvernul  în 2005, solicitând organizarea de alegeri anticipate și alăturându-se demersului lui Theodor Stolojan de formare a unul nou partid.

Potrivit tuturor sondajelor de opinie, Mona Muscă era la acel moment al doilea cel mai popular politician din România, imediat după președintele Traian Băsescu. În 2005, fusese desemnată  Cel mai bun ministru si Cel mai bun parlamentar, într-o cercetare sociologică de amploare realizată de patru institute de sondare a opiniei publice în proiectul „10 pentru România” inițiat de Realitatea TV.

Dar popularitatea uriașă a Monei Muscă avea să o coste scump, fiind percepută de mulți ca o amenințare. Deși primise și ea mai multe certificate de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS, instituția descoperă brusc „documente noi” potrivit cărora Muscă a semnat, ca profesor, un angajament cu Securitatea, care viza oferirea de informații necesare siguranței studenților străini și că a dat note informative cu numele de cod „Dana”.

Ca urmare a declarării sale drept colaborator a poliției politice, Mona Muscă și-a dat demisia din Parlament și a dispărut din viața publică.

Curierul special și informațiile false în cazul Voiculescu

Până în iunie 2006, când Partidul Conservator îl desemnează pentru funcția de vicepremier în Guvernul României, Dan Voiculescu primise patru decizii de necolaborare din parte CNSAS: una în 2003, două în 2004 și una în 2005.

Voiculescu este însă adversarul declarant al președintelui Băsescu, care nu-și ascunde dușmănia față de fondatorul Antenelor. Așa că, imediat după anunțul Partidului Conservator fără a exista o sesizare sau o solicitare oficială în acest sens, SRI (condus, și el, la acea vreme, de un apropiat al președintelui, Florian Coldea) și CNSAS decid desecretizarea unor dosare, considerate anterior ca fiind de spionaj, care îl vizau pe Dan Voiculescu.

Într-o acțiune fără precedent, dosarele sunt trimise de SRI la CNSAS prin curier special (anterior CNSAS primise dosarele doar în loturi de câteva mii). În 15 iunie 2006, Colegiul CNSAS îl declară pe Dan Voiculescu drept colaborator al Securității, în baza unui document olograf semnat Felix din 29 decembrie 1977 referitor la un cetăţean străin, despre care Voiculescu spunea că îndeamnă cetăţeni români să părăsească ţara.

Dar, înainte ca decizia CNSAS să fie publică, presa este inundată cu informații din interiorul instituției, menite să îl compromită pe Voiculescu. Acesta este acuzat că ar fi dat note despre colegii de la echipa de hochei, despre fostul său şef şi despre o verişoară a sa plecată în Germania. Niciuna dintre aceste informații nu avea să se confirme, dar contestația lui Dan Voiculescu la Decizia CNSAS avea să fie respinsă de Colegiu în august 2006, cu un vot la limită: din cei 11 membri ai Colegiului CNSAS se prezintă nouă – trei  votează în defavoarea lui Dan Voiculescu, trei votează în favoarea acestuia, iar trei se abțin.

Scurgerea de documente în cazul Isărescu

Cel mai longeviv șef de bancă central din lume, aflat la al șaptelea mandate Mugur Isărescu, a primit și el o decizie de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS în 2002. Cu toate acestea, în baza unor „documente noi”, același CNSAS l-a declarat colaborator în 2020.

Documentele se scurseseră din CNSAS încă din martie 2017 și fuseseră publicate de România liberă. Potrivit acestora, pe când lucra la Institutul Economiei Mondiale, Mugur Isărescu ar fi dat Securității note despre diplomați americani sau britanici, bănuți a fi agenți acoperiți. Isărescu ar fi folosit numele de cod „Manole”.

În 2017, CNSAS nu avea posibilitatea sa verifice calitatea de colaborator al Securității a guvernatorului BNR, însă Parlamentul a modificat legea în 2019, adăugând persoana care ocupa aceasta funcție intre cele pentru care se poate cere aceasta verificare. În februarie 2022, Curtea de Apel București a respins, ca inadmisibilă, cererea CNSAS de declarare a lui Isărescu drept colaborator al Securității. Hotărârea CAB a venit după ce Curtea Constituţională a României a admis o sesizare depusă de Mugur Isărescu şi a decis că modificarea legislativă din 2019 în baza căreia fusese verificat este neconstituțională, fiind adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Scurgeri de informații și manipulări în cazul Crin Antonescu

Tot pe scurgeri de informații din „documente noi” s-au bazat și acuzațiile de  colaborare cu Securitatea  la adresa lui Crin Antonescu din campania electorală prezidențială din 2025. În aprilie 2025, candidatul alianței PSD-PNL-UDMR a primit din partea CNSAS o decizie de necolaborare, dar aceasta a fost completată, pe surse din instituție, de informația că acesta ar fi dat o declarație la Securitate care ar fi putut fi interpretată drept poliție politică.

În susținerea acuzațiilor la adresa lui Antonescu a intervenit aceeași Germina nagâț. Membra Colegiului CNSAS susținută de USR a criticat public restricționarea de către CNSAS a accesului la documentele referitoare la Antonescu, sugerând că aceste ar fi compromițătoare pentru politician.

S-a dovedit că declarația nu avea niciun element de poliție politică fiind dată de Crin Antonescu în cadrul unei anchete a Securității referitoare la un prieten de-al său care părăsise țara. Reprezentanții PNL au acuzat faptul că „Germina Nagâț, reprezentanta USR în Colegiul CNSAS – a pus în circulație, pe surse, informații trunchiate, insidioase, menite să inducă în eroare presa și opinia publică”.