Așadar, reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a spus că omul de afaceri Viorel Cataramă nu a fost nici colaborator, nici informator al Securității, ci doar a dat note informative către Întreprinderea de Comerț Exterior „Tehnoforestexport”.

Viorel Cataramă a primit o adeverință de la CNSAS

Amintim că declarația a venit în urma procesului desfășurat din 2019, când Viorel Cataramă a primit o adeverință de la CNSAS, care nu i-a atribuit calitatea de colaborator sau lucrător al Securității, dar a menționat că acesta a dat note informative când lucra la ICE „Tehnoforestexport”.

În acest context, Viorel Cataramă a atacat documentul CNSAS în instanță, iar procesul a fost amânat până pe data de 18 mai, când Curtea de Apel București se va pronunța în această chestiune.

De asemenea, Viorel Cataramă a fost audiat în ziua de 8 februarie în cadrul procesului său, unde nu a negat niciodată faptul că ar fi dat note informative, ci a susținut că nu a fost o „sursă”, nu a semnat niciun angajament cu Securitatea și nu a avut un „dosar de rețea”.

Acțiunea lui Viorel Cataramă a fost respinsă de Curtea de Apel în data de 20 mai 2020, ca fiind lipsită de interes. Totuși, dosarul a ajuns la Înalta Curte, care a hotărât să rejudece cauza.

Omul de afaceri este nemulțumit

Mai mult, omul de afaceri este nemulțumit de faptul că CNSAS a făcut publice notele informative pe care le-a semnat în trecut, unele cu numele său real, altele cu pseudonim.

Viorel Cataramă susține că acestea din urmă nu îi aparțin. Notele, semnate cu numele „Viorel Cataramă”, „W”, „Viorel” sau „Voicu”, conțin detalii despre negocierile cu partenerii străini ai firmei sale, ICE „Tehnoforestexport”.

Legea din România arată că un „informator” sau „colaborator” al Securității este o persoană care a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist.

„Persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, arată legea din România.