Un grup de cercetători din Austria au împărțit simptomele noului coronavirus în 7 categorii.

Astfel, față de simptomele știute până în prezent, pe noua listă se regătesc inflamațiile de la nivelul ochilor și mucoasei, ce au fost asociate bolii COVID-19.

Imunitate diferită în funcție de simptomele resimțite

În plus, durerile articulare și afecțiunile gastro-intestinale au fost și ele puse pe seama infecției cu noul coronavirus.

Oamenii de știință au observat, în urma analizelor de sânge pe care le-au făcut subiecților, că imunitatea dezvoltată în fața acestei boli este diferită în funcție de simptomele resimțite, arată digi24.ro.

De exemplu, un pacient care a avut febră ridicată are o imunitate ce se întinde pe o durată mai lungă de timp, spre deosebire de persoanele care au avut drept simptom pierderea gustului şi a mirosului.

Testele au mai arătat că sistemul imunitar al pacienţilor depistați pozitiv prezintă modificări.

E ca o amprentă care rămâne în sângele acestor persoane, spun cercetării. Aceștia au mai descoperit și faptul că bolnavii de COVID-19 prezintă un risc crescut să dezvolte boli autoimune.

Autorii studiului spun că aceste informații ajută nu doar la o mai bună înţelegere a bolii, ci şi la dezvoltarea de vaccinuri eficiente.

SUA și Uniunea Europeană pregătesc vaccinarea în masă

În context, Comisia Europeană a anunţat miercuri că a încheiat cu companiile farmaceutice Pfizer şi BioNTech un contract pentru achiziţia a 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19.

Iar încheierea acestui contract survine după ce grupul farmaceutic american Pfizer Inc. a anunţat luni că vaccinul său experimental dezvoltat în colaborare cu compania germană BioNTech are o eficienţă de peste 90% în prevenirea maladiei COVID-19, conform datelor iniţiale provenite dintr-un studiu amplu de fază 3.

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a descris anunţul Pfizer-BioNTech drept o ”veste extraordinară”, dar a avertizat că necesitatea de a depozita acest vaccin la temperaturi extrem de scăzute ar putea complica programele de vaccinare, mai ales în regiunile din Asia şi Africa unde clima este caldă, distanţele sunt mari, iar infrastructura necesară este deficitară sau chiar lipseşte.