Update: Eurodeputatul Cristian Terheș vine cu precizări în acest caz privind CJUE. Terheș scrie pe pagina lui de FB că Tribunalul General al Uniunii Europene a decis, pe 14 mai 2025, că Comisia Europeană a încălcat dreptul la administrație corectă garantat de articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale, refuzând să facă publice schimburile de mesaje dintre președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla.
Aceste mesaje ar conține detalii despre negocierile private privind achiziția de sute de milioane de doze de vaccin anti-COVID.
Cauze contractuale, COVID, secret după secret
În 2021, pornind de la un interviu acordat de Albert Bourla pentru New York Times, în care acesta afirma că se consultase în privat cu von der Leyen pe tema clauzelor contractuale, jurnalista Matina Stevi a solicitat Comisiei acces la respectivele mesaje. Inițial, Comisia a susținut că nu există asemenea documente, apoi că nu le mai deține.
După ce Matina Stevi a sesizat Ombudsman-ul European, acesta a concluzionat că gestiunea acelor mesaje a fost defectuoasă. Însă, în pofida recomandărilor, Comisia nu a furnizat niciun motiv plauzibil pentru dispariția documentelor, limitându-se să repete că nu le deține.
Încalcă buna administrare
Tribunalul General, în cauza T-36/23, a stabilit că această lipsă de explicații constituie o încălcare a principiului bunei administrări. Instanța a subliniat că, odată răsturnată prezumția de inexistență a mesajelor, sarcina Comisiei era să demonstreze de ce nu le putea găsi, mai ales că ea însăși recunoscuse anterior că ele au existat. Simplul refuz nu a fost considerat suficient.
Judecătorii au mai reținut că Comisia nu a motivat în mod rezonabil de ce a apreciat că SMS-urile dintre von der Leyen și Bourla „nu conțineau informații importante care să justifice păstrarea lor”. În consecință, instanța a dispus ca mesajele să fie puse la dispoziție sau, în lipsa acestui lucru, Comisia să fie sancționată pentru nerespectarea dreptului de acces la documente.
Știrea inițială
CJUE sancționează Comisia Europeană în cazul SMS-urilor cu Pfizer
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis astăzi că Comisia Europeană a încălcat legea în momentul în care a refuzat accesul publicației The New York Times la mesajele text schimbate între președinta Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în contextul negocierilor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19.
Instanța a constatat că Executivul european nu a oferit o justificare credibilă pentru a susține că nu deține respectivele mesaje, anulând astfel decizia Comisiei de a nu răspunde solicitării formulate de jurnaliști. Potrivit hotărârii, Comisia avea obligația să demonstreze în mod transparent motivele pentru care nu poate furniza documentele, nu doar să invoce lipsa acestora.
„Comisia nu a oferit o explicație plauzibilă privind neposesia mesajelor solicitate”, se arată în decizia CJUE, citată de Euronews. Instanța subliniază că publicul și autoritățile judiciare trebuie să poată verifica afirmațiile instituțiilor europene, mai ales când este vorba despre documente de interes public major.
Mesaje controversate și contracte de miliarde
Investigația jurnalistică a fost inițiată în 2021, după ce The New York Times a aflat, în urma unor interviuri cu Albert Bourla, că negocierile cu Pfizer au inclus o corespondență personală prin SMS între acesta și Ursula von der Leyen. Solicitările oficiale de acces la aceste mesaje au fost însă respinse de Comisie, care a susținut că nu le mai are în posesie.
CJUE a apreciat că publicația americană a prezentat „probe relevante și coerente” privind existența mesajelor, iar lipsa clarificărilor privind o eventuală ștergere – automată sau deliberată – ridică suspiciuni suplimentare.
„Aceste contracte au fost cu totul fără precedent într-un context cu totul fără precedent”, a declarat un oficial european în apărarea poziției Comisiei, înainte de pronunțarea sentinței. Cu toate acestea, Curtea a reafirmat principiul fundamental al transparenței administrative, chiar și în condiții de urgență.
Impact politic și reputațional
Hotărârea CJUE pune presiune suplimentară asupra Comisiei Europene și asupra Ursulei von der Leyen, aflată deja în centrul unor critici legate de opacitatea negocierilor privind achizițiile de vaccinuri în timpul pandemiei.
Comisia are la dispoziție două luni pentru a contesta decizia. În lipsa unei acțiuni, instituția ar putea fi obligată să revină asupra poziției sale și să clarifice public soarta mesajelor considerate pierdute.
Cazul readuce în prim-plan dezbaterea despre responsabilitatea liderilor instituțiilor europene și despre limitele confidențialității în gestionarea fondurilor publice în perioade de criză.
