Mircea Fechet a declarat, într-o intervenție la un post de televiziune, că această teorie este „sută la sută falsă” și că nu există nicio asociere între utilizarea acestor sisteme și precipitațiile înregistrate recent în Capitală sau în alte zone ale țării.

Oficialul a subliniat că rachetele anti-grindină au rolul de a proteja culturile agricole, nu de a influența cantitatea de precipitații, adăugând că în ultimele săptămâni au existat deja cazuri în care suprafețe mari de culturi au fost compromise din cauza fenomenelor extreme.

”Sută la sută fals. Nu există nicio asociere directă între ce s-a întâmplat ieri în Bucureşti şi rachetele anti-grindină. Rolul acestora este tocmai acela de a nu ne trezi cu toate culturile agricole compromise. Am avut în ultimele săptămâni episoade de acest gen, fiind compromise multe suprafeţe de culturi agricole”, spune Mircea Fechet.

Mircea Fechet: „Beneficiile sistemului sunt dovedite”

Mircea Fechet a mai precizat că în astfel de situații este important să se apeleze la date științifice și nu la teorii fără fundament. Acesta a menționat că a discutat și cu fermieri care s-au arătat sceptici față de eficiența rachetelor, unii acuzând că ar reduce cantitatea de ploaie.

Totuși, ministrul a susținut că beneficiile mecanismului de protecție anti-grindină sunt dovedite, chiar dacă, asemenea unui tratament medical, acesta nu garantează rezultate perfecte în toate cazurile.

”Eu cred mult în ştiinţă, am participat la întâlniri cu fermierii, mai mult sau mai puţin conspiraţionişti, care spuneau că acele rachete îi lasă fără precipitaţii. Însă eu cred că trebuie să lăsăm ştiinţa să îşi spună cuvântul.

Nu există o soluţie perfectă pentru  toate. Şi când mergi la medic s-ar putea să nu ai reţeta perfectă. Dar beneficiile mecanismului anti-grindină sunt dovedite”, a comentat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

El a concluzionat că știința trebuie să stea la baza deciziilor, mai ales în contextul actual al schimbărilor climatice.

Cum funcționează sistemul anti grindină

Combaterea fenomenului de grindină are la bază prognoze meteorologice specializate și un proces decizional riguros, fundamentat științific. Monitorizarea atmosferei se realizează în timp real (24/24), cu ajutorul unei rețele de radare meteorologice performante și al unor sisteme software specializate, capabile să detecteze structura internă a norilor și evoluția fenomenelor meteo periculoase.

Aceste date sunt completate de informații provenite din lansarea baloanelor de aerosondaj, care furnizează profiluri verticale ale atmosferei (temperatură, umiditate, presiune, vânt), esențiale pentru analiza stabilității atmosferice și anticiparea dezvoltării celulelor cu potențial de grindină.

Tehnologia utilizată presupune însămânțarea norilor cu iodură de argint (AgI), un agent activ cu structură cristalină, similară gheții, introdus în nor cu ajutorul rachetei antigrindină. Acest compus favorizează formarea unui număr mai mare de nuclee de condensare în interiorul norului, determinând distribuirea uniformă a masei de apă suprarăcită pe mai multe cristale de gheață mai mici. În acest mod, se reduce semnificativ șansa formării grindinei mari, în favoarea unor precipitații sub formă de ploaie sau, în anumite condiții, grindină de dimensiuni reduse, cu impact minim.