Producția industrială a crescut în UE și zona euro, în timp ce România a înregistrat scăderi semnificative

Oficiul European de Statistică a arătat că, în luna aprilie, producția industrială a crescut în Uniunea Europeană (UE) și zona euro, dar a scăzut în unele state, inclusiv România, pe fondul evoluțiilor sectoriale diferite.

Producția industrială a crescut în UE și zona euro, în timp ce România a înregistrat scăderi semnificative

Oficiul European de Statistică a anunțat că producția industrială a înregistrat o creștere de 0,3% în zona euro și de 0,9% în Uniunea Europeană (UE) în luna aprilie, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, mai multe state membre au consemnat scăderi semnificative ale acestui indicator, printre care Luxemburg, Bulgaria, Irlanda, Estonia și România, aflate printre țările cu cele mai pronunțate declinuri.

La nivel anual, în rândul statelor pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost înregistrate în Danemarca, cu 12,2%, în Lituania, cu 7,4%, și în Malta, cu 7,3%. În schimb, cele mai importante scăderi au fost consemnate în Luxemburg, cu minus 6,1%, urmat de Bulgaria și Irlanda, ambele cu minus 4,2%, Estonia cu minus 3,9% și România cu minus 3,5%.

În ceea ce privește structura producției industriale la nivelul Uniunii Europene, producția de bunuri de capital a crescut cu 3,4%, cea de energie cu 1,5%, iar producția de bunuri intermediare cu 1%. În același timp, au fost înregistrate scăderi la bunurile de folosință îndelungată, de 3,7%, și la bunurile de folosință imediată, de 3,1%.

Pe baza comparației lunare, producția industrială a crescut în aprilie cu 0,1% atât în zona euro, cât și în UE, după avansuri mai mari în luna precedentă, de 0,4% în zona euro și 0,8% în UE. La nivelul statelor membre, cele mai mari creșteri lunare au fost raportate în Malta, cu 5,2%, în Suedia, cu 3,4%, și în Țările de Jos, cu 1,6%, în timp ce cele mai semnificative scăderi au avut loc în Bulgaria, cu minus 4,6%, Grecia, cu minus 3,5%, și Polonia, cu minus 3,4%.

În cazul României, producția industrială a înregistrat în aprilie un avans de 1,5% față de luna precedentă, după ce în luna anterioară fusese consemnată o creștere de 0,4%. La nivelul UE, pe categorii de produse, au fost raportate scăderi de 0,2% la bunurile de capital și de 0,1% la energia și bunurile de folosință îndelungată, în timp ce producția a crescut cu 0,9% la bunurile de folosință imediată și cu 0,7% la bunurile intermediare.

Producția industrială din România a scăzut în serie brută în aprilie 2026

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), producția industrială din România a înregistrat în aprilie 2026 o evoluție mixtă, cu diferențe semnificative între seriile brute și cele ajustate sezonier.

În varianta serie brută, producția industrială a scăzut cu 10,3% față de luna precedentă. Această evoluție negativă a fost determinată de declinul în toate cele trei sectoare industriale principale, respectiv producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, care a scăzut cu 14,2%, industria prelucrătoare, în coborâre cu 9,9%, și industria extractivă, care a înregistrat un recul de 7,8%.

În schimb, datele ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate indică o creștere de 1,5% a producției industriale față de luna precedentă. În această structură, industria prelucrătoare a consemnat un avans de 2%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 2,9%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a înregistrat o diminuare de 0,4%.

Comparativ cu aceeași lună a anului anterior, producția industrială în serie brută a scăzut cu 3%, pe fondul declinului din industria prelucrătoare, de 4%, și din industria extractivă, de 0,9%. Singurul sector cu evoluție pozitivă a fost producția și furnizarea de energie, care a crescut cu 3,4%.

În varianta ajustată sezonier, producția industrială a fost, de asemenea, mai mică decât în aprilie 2025, cu 3,1%. Scăderea a fost determinată de diminuarea industriei prelucrătoare, cu 4,3%, și a industriei extractive, cu 1%, în timp ce sectorul energetic a consemnat o creștere de 3,5%.