Parchetul General a lansat, luni, pe site-ul propriu, un chestionar prin intermediul căruia procurorii români încearcă să afle informații de la martorii sau persoanele civile din zonele de conflict din Ucraina care au avut de suferit în urma invaziei ruse.

Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General s-a sesizat din oficiu şi a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea de infracțiuni contra umanităţii în legătură cu războiul din Ucraina şi consecinţele operaţiunilor militare asupra oamenilor cu cetăţenie română din ţara vecină.

„În contextul agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei (stat suveran şi independent), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare investighează posibile crime împotriva umanităţii, având ca victime cetăţenii civili domiciliaţi în zonele de conflict din Ucraina. Informaţiile obţinute de la victimele sau martorii unei infracţiuni reprezintă probe utile pentru eficienţa urmării penale”, a menționat Parchetul General.

Solicitarea adresată tuturor celor care au fost victime sau martori în război

Pe cale de consecinţă, procurorii au arătat că este important să afle dacă oamenii au fost victime sau martori în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Un alt pas apreciat drept important este legat de completarea online a chestionarului.

„Precizăm că nu aveţi obligaţia completării acestui chestionar. Precizăm că prin completarea chestionarului nu înseamnă că automat urmează să fiţi contactat de autorităţile române însă, în funcţie de informaţiile puse la dispoziţie, este posibil să fiţi contactat pentru a da informaţii suplimentare.

Precizăm că datele cu caracter personal puse la dispoziţie de dumneavoastră, conform legii române, vor fi utilizate exclusiv în scopul anchetei”, a mai transmis Parchetul General.

La ce întrebări trebuie să se răspundă?

Chestionarul cuprinde următoarele puncte:

* Sunteţi victima sau martorul crimelor împotriva umanităţii în contextul agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi sunteţi dispus să completaţi prezentul chestionar?

* Aţi fost victimă sau martor pentru una din următoarele situaţii: uciderea unor persoane; vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane; deportarea sau transferarea forţată; torturarea unor persoane; violul sau agresiunea sexuală; privarea de libertate; fapte cauzatoare de suferinţe mari?

* Altă situaţie: Unde s-a întâmplat infracţiunea? Numele oraşului/regiunea din Ucraina/comuna/satul; data la care s-a întâmplat infracţiunea/intervalul de timp în care s-a întâmplat infracţiunea.

* Cine sunt autorii infracţiunii? Militarii Federaţiei Ruse; alte persoane; nu cunosc.

* Probele deţinute. Dacă deţineţi fotografii, materiale video sau alte probe, vă rugăm să nu le distrugeţi sau ştergeţi. Autorităţile române s-ar putea să vă ceară permisiunea de a folosi aceste probe.

Parchetul s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. g) şi k) din Codul penal. Competenţa privind efectuarea cercetărilor aparţine Secţiei Parchetelor Militare. În fapt s-au reţinut următoarele: la data de 24.02.2022, Federaţia Rusă a lansat o amplă operaţiune militară (aeriană, terestră şi maritimă) de invadare a Ucrainei – stat independent şi suveran.

Potrivit informaţiilor publice existente, atacul militar este generalizat şi sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât şi împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate şcoli, spitale, complexuri comerciale, fiind afectată în mod direct populaţia civilă din Ucraina. Consecinţele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populaţiei civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum şi răniri de persoane. În acelaşi timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federaţiei Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României”, precizează PICCJ, într-un comunicat de presă.

Parchetul explică faptul că, potrivit art. 10 din Codul de procedură penală, legea penală română se aplică şi infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin contra unui cetăţean român.

„Jurisdicţia se exercită de organele de urmărire penală române şi pe baza principiului universalităţii. Cercetările au în vedere şi deţinerea de către cetăţeni ucraineni a cetăţeniei române”, indică procurorii.