În luna mai, consilierii locali din Sfântu Gheorghe au aprobat demararea negocierilor pentru cumpărarea în vederea renovării a hotelului „Bodoc“ din localitate. Achiziția are loc în parteneriat cu cei de la Consiliul Județean Covasna, care s-au arătat dispuși să participe cu jumătate din banii necesari. Clădirea îi aparține cunoscutului om de afaceri brașovean Ioan Neculaie, iar dacă în 2009 acesta ar fi cerut pentru ea 1,8 milioane de euro, acum se pare că tranzacția se va încheia la o sumă de aproape două ori mai mică – 1,08 milioane de euro.
„Consider că această ruină trebuie să dispară din inima oraşului“, a explicat Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, de ce a decis să se implice. „E regretabil că din bani publici trebuie să răscumpărăm clădirile distruse şi să remediem ceea ce alţii au stricat. Am pierdut ani buni pe care nu-i mai putem recupera, am pierdut turişti, bani şi investiţii“, a adăugat el.
Businessmanul brașovean va ieși în câștig, în ciuda faptului că nu a primit decât jumătate din suma pe care o pretindea în urmă cu doi ani. În 2003, el a plătit pentru o serie de clădiri și terenuri din Covasna aparținând SC Turism și Agrement Oltul, printre care și hotelul „Bodoc“, 626.000 de euro, iar în 2010 și-a recuperat cam 50% din investiție tot de pe urma Consiliului Local Sfântu Gheorghe – acesta a achiziționat un teren de 4.000 de metri pătrați, o mofetă, un restaurant și un centru de tratament cu apă termală la Șugaș Băi pentru 310.000 euro.
De altfel, achizițiile de imobile par să fi revenit, în ultima vreme, o modă printre primari. În luna mai a acestui an, edilul din Satu Mare, Iuliu Ilyes, a anunțat că dorește cumpărarea clădirii fostului cinematograf „Popular“. „E păcat să o lăsăm să se degradeze, trebuie să o salvăm“, le-a spus el consilierilor locali, precizând că dorește să mute în fostul cinema Casa de Cultură „G.M. Zamfirescu“. Actualul sediu al respectivei instituții a fost retrocedat fostului proprietar, iar negocierile cu noul deținător nu merg prea bine, a mai arătat Ilyes.
Câteva luni mai târziu, în august, primarul Romanului a dezvăluit că a ajuns la o înțelegere cu moștenitorii lui Sergiu Celibidache privind achiziția Casei Celibidache din centrul orașului (fosta Școală de Muzică). Prețul agreat, de 100.000 de euro, este de circa trei ori mai mic decât cel pe care proprietarii îl cereau la începutul anului (respectiv 290.000 de euro). La suma plătită se vor adăuga, însă, circa 300.000 de euro – costurile lucrărilor de consolidare și renovare.
Terenuri contra facturi
Dacă unii edili cumpără imobile în paragină, alții preferă să se ferească de astfel de achiziții, în ciuda faptului că au drept de preempțiune în cazul monumentelor istorice. În aprilie 2011, Primăria Pitești a refuzat oferta de a deveni proprietara Casei Gheorghe Nițescu, considerând că prețul cerut -100.000 de euro – este prea mare pentru 500 de metri pătrați de teren și 244 de metri pătrați de construcție degradată. Cu ceva timp înainte, edilii piteșteni spuseseră pas, din motive similare, achiziției Hanului Gabroveni din localitate.
Mai mult, există locuri unde primăriile s-au transformat în vânzători. În Bistrița, administrația locală a decis să scape de casele din centrul istoric pe care nu are bani să le renoveze. Instituția anunța, în 2010, că deține 123 de imobile în zona veche a orașului, pe care le închiriase unor persoane fizice sau firme, și că urma să vândă o bună parte din ele. Unii dintre locatari se arătaseră dispuși să se transforme în cumpărători, ceilalți, care vor trebui să fie evacuați, urmând să fie transferați în locuințe sociale.
Tot în zonă (la 12 kilometri de Bistrița, în comuna Cetate) și tot în 2010, un edil a venit cu ideea să vândă din terenurile deținute de primărie pentru a putea plăti facturile restante ale instituției. S-au scos atunci la licitație opt loturi de casă a câte 1.000 de metri pătrați fiecare, la prețul de pornire de 15.000 de lei pe parcelă (cam 3,5 euro pe metrul pătrat).
Cazinoul din Constanța, aproape vândut
De vânzare a fost, în prima parte a acestui an, și cazinoul din Constanța, edilii susținând că nu dispun de fonduri pentru renovarea acestuia. Până la urmă, în august, Consiliul Local de la malul mării a votat o hotărâre prin care clădirea trece în administrarea temporară a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
„În trei luni de zile trebuie emisă o hotărâre de guvern pentru preluarea imobilului, iar într-un an de zile de când a fost preluat trebuie să demareze reparaţiile. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci Cazinoul revine la primărie şi o să facem ce ştim noi, adică îl vom vinde ca să-l renoveze investitorii“, i-a amenințat primarul Radu Mazăre pe reprezentanţii Guvernului.
În replică, ministrul Elena Udrea a spus că se bucură că administrația locală a fost de acord să predea cazinoul. „Avem două posibilităţi de a-l reabilita: cu fonduri de la buget sau cu bani europeni. Cea de-a doua a fost identificată în urma vizitei de la Constanţa, când am constatat că domnul Mazăre nu a reuşit să cheltuiască decât trei milioane de euro din fondurile europene de 91 de milioane de euro pe care le are la dispoziţie Constanţa“, a spus Elena Udrea.
Dar poate cele mai mari controverse le-au trezit zvonurile că Primăria Capitalei dorește să cumpere (cu o sumă care, în funcție de sursă, variază între 13 și 44 de milioane de euro), clădirea de pe Splaiul Independenței în care s-a mutat provizoriu, pentru perioada în care sediul de lângă Cișmigiu este consolidat și reabilitat. Știrile contradictorii vin pe fondul informațiilor ceva mai vechi privind nivelul chiriei pe care o plătește instituția condusă de Sorin Oprescu pentru domiciliul temporar: cam 250.000 de euro pe lună sau trei milioane de euro pe an, sume considerate de mulți experți ca fiind prea mari față de nivelul actual al chiriilor din clădirile de birouri bucureștene.
Cât valorează averea primăriilor?
Dincolo de clădirile ori terenurile care ajung în atenția publicului ca fiind obiectul unor tranzacții mai mult sau mai puțin spectaculoase, primăriile din toată țara dețin, pe tăcute, o avere imobiliară impresionantă. Dacă tot vorbim de București, edilii de aici administrează sute de sedii de instituții administrative, de învățământ, sanitare sau de asistență socială, mii de hectare de parcuri, sere ori pepiniere, spații comerciale, piețe agroalimentare, statui, cimitire, terenuri virane și, nu în ultimul rând, peste 500 de locuințe sociale. Proaspăt inaugurata Național Arena este și ea în proprietatea PMB.
În Craiova, averea imobiliară constă, de asemenea, în clădiri care adăpostesc diverse instituții publice, dar și aproape 500 de locuințe (între care și un bloc întreg, cu 51 de garsoniere), 136 de parcele de teren ori 435 de spații comerciale diverse. În plus, în domeniul privat al orașului mai sunt incluse restaurante, adăposturi antiaeriene, chioșcuri, dar și câteva toalete publice.
La Sibiu, Primăria deține, printre altele, suprafețe destul de importante de păduri, fânețe și teren arabil, iar la Iași, oraș cultural prin excelență, administrația locală are în portofoliu, pe lângă multe altele, case de cultură sau edituri.
Proprietățile Primăriei din Timișoara numără o serie de spitale, dispensare, unități de învățământ, dar și cinci parcări, nouă ceasuri stradale, cinci cimitire, 100 de statui și monumente stradale, două ștranduri, un stadion, o sală de sport, două baze sportive și de agrement și 16 toalete publice. Administrația publică de pe Bega mai deține o treime din Bastionul Cetății, o fostă cazarmă, clădirea Operei, 4.778 de apartamente și case, trei biserici și o capelă, o casă de cultură și două cămine culturale.
Nu există, din păcate, nicio centralizare a numărului și suprafețelor clădirilor și terenurilor deținute de cele circa 3.000 de primării din România. O estimare grosieră ne arată că, dacă evaluăm la numai un milion de euro clădirile și terenurile deținute de fiecare comună sau oraș, ajungem la un total de trei miliarde de euro. Cel mai probabil, valoarea totală este mult mai mare. Nu trebuie uitat nici că la averea administrației locale se adaugă proprietățile consiliilor județene. De cele mai multe ori, acestea au în proprietate suprafețe întinse de teren, baze sportive și turistice ori clădiri-monument. Cum sunt întreținute și administrate toate aceste proprietăți – acesta este un subiect care a dat și va da naștere în continuare la numeroase dispute.
Într-un an de zile de la preluare, trebuie să demareze reparaţiile. Dacă nu, atunci Cazinoul revine la primărie şi îl vom vinde ca să-l renoveze investitorii.
Radu Mazăre, primarul Constanței

Putem reabilita Cazinoul cu fonduri de la buget sau cu bani europeni. Constanţa a cheltuit doar trei din cele 91 de milioane de euro pe care le are la dispoziţie.
Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale

234 mil. euro a costat Național Arena, care a devenit cel mai scump imobil deținut de o primărie din România

1,08 milioane de euro este prețul la care Consiliul Local Sfântu Gheorghe și Consiliul Județean Covasna vor să achiziționeze hotelul „Bodoc“ din Sfântu Gheorghe de la milionarul brașovean Ioan Neculaie

4.788 de apartamente și case deține administrația locală din Timișoara, alături de numeroase alte proprietăți imobiliare, mergând de la baze sportive până la cetăți și de la ștranduri la case de cultură

3 miliarde de euro ar putea fi valoarea totală a bunurilor imobile deținute de administrația locală din România, dacă luăm în calcul o valoare medie a portofoliului de un milion de euro pentru fiecare unitate teritorial-administrativă