Prețurile la energie și gaze, bombă inflaționistă cu efect întârziat

Banca Națională a României (BNR) a revizuit, la începutul lunii mai, prognoza de inflație pentru acest an la 5,1%, de la 3,6%. Motivul: creșterea prețurilor alimentelor și ale carburanților. Dar aceasta ar putea fi din nou modificată. Analiștii se așteaptă ca banca centrală să schimbe proiecția, de data aceasta în jos. Guvernatorul Mugur Isărescu anunța, de altfel, după publicarea ultimelor date privitoare la inflație, că este posibil ca scăderea prețurilor de consum din iunie să continue și în următoarele luni, bazându-se pe un an agricol bun.
„Eu nu exclud ca la începutul lui octombrie, când se va publica IPC (indicele prețurilor de consum – n.r.), să avem o inflație de sub 4%. Ipoteza unei rate lunare exact ca în luna iunie este probabilă și în iulie, și în august, și, eventual, în septembrie“, a anunțat Isărescu.
Zilele trecute, banca centrală a men­ținut rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, decizie cu dublă semnificație: pe de o parte, admiterea unei temperări a inflației, ca urmare a estompării efectelor majorării TVA de anul trecut, pe de altă parte, prudența generată de instabilitatea indicatorului pe termen mediu.
De altfel, în comunicatul detaliat al Consiliului de Administrație al BNR, se arată că „riscurile la adresa perspectivei pe termen mediu a inflaţiei rămân semnificative“. Economiștii din băncile private susțin estimările băncii centrale, cel puțin pe cele privind evoluția inflației pe termen scurt. Cei de la ING, de exemplu, văd o rată a inflației de 4,7% la finalul acestui an, iar BCR – undeva sub 5%.
Subvențiile la căldură, carburant inflaționist
În timp ce decizia de a nu majora prețul gazelor naturale în acest an dezamorsează una dintre cele mai mari presiuni inflaționiste, eliminarea subvențiilor la căldură, din această toamnă, are efect contrar. „Prețurile la căldură sunt stabilite de autoritățile locale, așa că este posibil ca unele dintre ele să încerce să nu crească prețurile prea mult, având în vedere alegerile locale de la mijlocul anului viitor“, crede economistul-șef al ING, Nicolaie-Alexandru Chideșciuc. Însă acoperirea diferenței din surse proprii depinde de abilitatea consiliilor locale. „Prețurile la căldură s-ar putea dubla în unele cazuri, dar ING a luat în calcul o creștere de aproximativ 50% la nivel național, ceea ce ar aduce un aport estimat pe inflatie de 0,5%“, punctează economistul.
În plus, Comisia Europeană a aprobat, la mijlocul lunii iulie, schema de sprijin prin certificate verzi pentru energia regenerabilă. Decizia are implicații asupra prețurilor la electricitate, care ar trebui să crească cu aproximativ 30% până în 2017, ceea ce înseamnă o creștere de 5% pe an. „Cu toate acestea, ne așteptăm ca avansul să fie sub 4% până la finalul acestui an, chiar dacă luna în care va avea loc majorarea este incertă. Impactul asupra inflației ar fi de 0,2%“, precizează Chideșciuc.
Relaxare temporară
Anul agricol bun, majorarea ponderată a prețurilor la căldură (având în vedere ciclul electoral), stabilizarea prețurilor alimentelor constituie câteva dintre ar­gumentele, unei rate a inflației mai aproape de nivelurile statelor din UE. Asta, pentru 2011. Pe termen mediu și lung însă, instabilitatea indicelui pre­țurilor de consum este inevitabilă. „Pentru România, să avem o inflație sub 4% este o încercare extrem de grea pe termen de cinci ani. Structura coșului de consum, bazată în proporție covârșitoare pe prețurile volatile și pe cele administrate, nu ne permite o stabilizare a acestui indicator“, este de părere economistul-șef al BCR, Lucian Anghel.
Acesta spune că BNR nu mai poate lupta singură cu inflația, în condițiile în care prețurile administrate – cele la electricitate, gaze naturale, căldură, dar și costurile transportului local – au fost ținute artificial mult sub media europeană. Ar fi pentru prima dată când un guvern ar majora prețurile într-un an electoral.
Cel mai probabil, scumpirile semnificative vor fi amânate pentru 2013. „Mesajul autorităților potrivit căruia nu mărești gazele la populație, dar le mărești la consumatorii industriali este o capcană. Inflația, acest impozit ascuns, este alimentată inclusiv din scumpirea energiei la companii, cu efecte indirecte asupra populației“, arată Anghel. Prin urmare, 2011 poate fi un an cu o inflație mai mică decât așteptările, urmând ca aceasta să crească gradual, pe măsură ce se apropie termenul pentru alinierea prețurilor reglementate din România la cele europene.
„Având în vedere anul electoral 2012, credem că multe ajustări ale prețurilor reglementate vor fi amânate pentru 2013. Cel mai probabil, inflația din 2013 ar putea fi considerabil mai mare decât cea din 2011 și din 2012. Astfel, estimăm o rată de cel puțin 6% pentru luna decembrie 2013“, spune Chideșciuc.
În iunie, inflația anuală a ajuns la 7,9%, sub estimările analiștilor de 8,5%, ca urmare a unei deflații semnificative la prețurile alimentelor (-1,3%), în iunie față de mai), explicată mai ales prin scăderea masivă a prețurilor la legume, respectiv cu 11,1%. Inflația anuală a produselor alimentare este acum la 9,8%, sub nivelul de 11,2% înregistrat în mai 2011. Rata anuală pentru produsele nealimentare este de 7,7%, la fel ca în mai, în timp ce inflația anuală în sectorul serviciilor a avansat la 4,8%, în iunie, față de 4,6%, în mai, mai ales ca urmare a deprecierii leului față de euro. Cea mai scăzută rată a inflației în România, din 2000 încoace, a fost atinsă în martie 2007, respectiv de 3,7%, susținută de producția agricolă foarte bună din 2006 și de aprecierea masivă a leului față de euro.