Iar intrarea în marea familie europeană nu a însemnat doar lapte și miere. Într-adevăr, fondurile europene pe care le-am atras în acești ani au fost o gură de oxigen pentru economie, dar au venit și cu anumite restricții și piedici pentru români. Chiar dacă scepticii susțin că ne era mai bine fără UE, trebuie recunoscut faptul că apartenența la clubul european a adus multe beneficii atât României, cât și populației. Nu putem privi totul în alb și negru, dar la un bilanț obiectiv putem spune că am avut de câștigat.

Conform datelor centralizate de BNR, în perioada 2007-2017, am beneficiat de fonduri europene de peste 45 miliarde de euro, iar dacă luăm în considerare contribuția noastră la bugetul UE intrările nete depășesc 30 miliarde de euro. Se putea și mai bine? Clar, da. Dar asta ține de capacitățile noastre de a administra și absorbi fondurile europene puse la dispoziție. În același timp trebuie menționat și faptul că România a plecat din start cu un mare handicap în Uniunea Europeană. Felul și rezultate obținute la negocierile purtate în 2004, atunci când România a bifat acest capital, se simt și acum.

În plină campanie electorală, la multe capitole negociatorii României au închis ochii și au acceptat toate condițiile impuse de europeni. Un singur exemplu: nici acum, la atâția ani de când am devenit membri cu drepturi depline, nu avem aceleași subvenții pentru agricultură. Un fermier francez sau german primește subvenții mult mai mari decât cei români, iar această situație va continua și în următorii ani. Și atunci nu e corect să ne întrebăm dacă putem concura cu europenii cu ștate vechi? Cum putem obține concura cu germanii, francezii sau spaniolii, când fermierii noștri sunt din start dezavantajați. Așa am ajuns ca piața românească să fie invadată de produse din vest, iar deficitul comerțului agroalimentar să se adâncească pe zi ce trece.

Zilele trecute, o declarație a președintelui Consiliului Concu­renței a inflamat opi­nia publică. Bogdan Chirițoiu spu­nea că stăm relativ bine la capitolul prețurilor la alimente. Ceea ce în Europa costă 100 de lei, la noi se poate cumpăra cu 60 de lei. Unde greșește șeful Concurenței și unde are dreptate, vă las pe voi să comentați, eu doar vreau să vă atrag atenția asupra unui fapt: România este piață de desfacere pentru Europa de Vest.

Autor: CIPRIAN MAILAT, redactor-șef Capital

Acest articol a fost publicat în numărul 9 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 5-11 martie 2018