Cancelarul Sebastian „Kurz şi guvernul său se joacă cu fricile şi răspândeşte discordie în cadrul Uniunii Europene”, a spus marţi, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, eurodeputatul ecologist belgian Philippe Lamberts. 

Tânărul lider conservator de 31 de ani, la putere de şase luni în Austria, beneficiază totuşi de un sprijin puternic, cel din partea PPE, partidul de dreapta european care are majoritatea în PE şi de care aparţine formaţiunea lui Kurz. 

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care provine tot din cadrul PPE, şi-a exprimat însă sprijinul pentru el. „Noul guvern austriac este clar pro-european şi, din acest motiv, nu există niciun motiv să ne temem”, a declarat Juncker. 

În opinia sa, coaliţia lui Kurz nu are nimic de-a face cu cea din anul 2000, când pentru prima dată în Austria, dreapta conservatoare OVP (Partidul Popular Austriac), s-a aliat cu partidul de extremă-dreapta al lui Jorg Haider. 

Atunci, intrarea la putere a FPO (Partidul Libertăţii din Austria), în ţara unde s-a născut Adolf Hitler, a provocat o undă de şoc: UE a menţinut timp de mai multe luni sancţiuni împotriva Vienei. 

Însă în 2018, guvernul în funcţie „are un program clar pro-european. În 2000, nu se întâmpla asta”, a afirmat Juncker. 

Însă alţii nu împărtăşesc opinia sa. „Cancelarul Kurz apără o agendă de dreapta dură pe plan naţional şi pe plan european. Agitaţia sa împotriva refugiaţilor maschează problemele urgente cu care se confruntă atât ţara sa, cât şi UE”, a spus Lamberts. 

Sébastien Maillard, director al Institutului Jacques Delors, punctează riscurile pe care le reprezintă preşedinţia austriacă a UE pentru viitoarele şase luni. 

„Nu este pentru prima când un partid de extremă-dreapta este asociat la putere într-o ţară din UE, însă contextul politic este extrem de diferit, deoarece pentru prima dată, el are mai mulţi aliaţi în jurul mesei de la Consiliu – cele 28 de state membre ale Uniunii -, cu Italia, Bulgaria şi Finlanda”, a spus el pentru AFP, adăugând că prin urmare se bucură de sprijin. 

După ce şi-a construit ascensiunea în ţara sa cu promisiunea unei politici migratorii fără concesii, Kurz a făcut acum din acest subiect una din priorităţile preşedinţiei austriece a UE, cu accent pe securitate, deoarece este vorba înainte de orice de protejarea frontierelor externe ale UE. 

„Migranţii vor fi o temă importantă pentru partidele de dreapta şi de extremă-dreapta în UE odată cu apropierea alegerilor europene” din luna mai a anului viitor, preconizează Maillard. 

Marţi, în Parlamentul European la Strasbourg, eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, fost prim-ministru belgian, îl atenţiona pe Kurz: „A fi preşedintele Consiliului este totuşi diferit de a fi cancelarul Austriei. Trebuie să construiţi punţi, să faceţi compromisuri”. 

Acesta este de altfel rolul ţării care asigură preşedinţie rotativă a UE, şi anume să găsească soluţii în rândul celorlalte 27 de state care nu sunt neapărat pe aceeaşi poziţie, să apropie ţările din Est de cele din Vest şi pe cele din Nord de cele din Sud. 

Kurz şi-a prezentat fără încetare rolul ca al unuia care ridică punţi între statele membre ale UE. 

Verhofstadt a insistat asupra faptului că nu există o „criză a migraţiei”, numărul sosirilor în UE reducându-se considerabil comparativ cu 2015, anul afluxului masiv cauzat de războiul din Siria, ci „o criză politică pe seama migranţilor”. 

PPE, din cadrul căruia face parte şi formaţiunea lui Kurz, „ne conduce pe un drum al fricii şi al diviziunii”, a spus la rândul său şi liderul eurodeputaţilor socialişti, Udo Bullmann.

Stânga radicală (GUE/NGL) l-a calificat pe cancelarul austriac drept „un Orban cu chip de bebeluş”, făcând referire la premierul ungar Viktor Orban, ostil faţă de migranţi. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: