La sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, a avut loc la sediul Ministerului Comunicatiilor (transformat, intre timp, in Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica) o intalnire a pe atunci ministrului Sorin Pantis cu reprezentantii Consiliului National al Audiovizualului (CNA) si ai Asociatiei Romane de Comunicatii Audiovizuale (ARCA). Desi discutiile care s-au purtat atunci nu au condus la modificari majore in peisajul audiovizualului din tara noastra, intalnirea a fost considerata de specialisti drept una „istorica”. De ce? Pentru ca a fost pentru prima data cand s-au reunit la aceeasi masa cele trei parti implicate in acest domeniu extrem de sensibil si complex. Daca mai amintim ca initiativa intalnirii a apartinut CNA, ai carui membri parca
s-au trezit din apatia lor obisnuita, se poate afirma fara ezitare: da, a fost o intalnire istorica! Cat despre intelegerile care s-au stabilit si masurile care s-au luat dupa intalnire, e destul de greu sa le introducem in „istorie”.
Una dintre temele reuniunii, propusa de ARCA, a fost modul cum Ministerul Comunicatiilor va aloca frecvente in banda FM-Vest celor 53 de posturi de radio private care emit in prezent in banda FM-Est. Tema nu este deloc minora, dimpotriva. Trecerea posturilor private din banda Est (66-73 MHz) in banda de ultrascurte Vest (87,5-108 Mhz) este necesara din doua motive. Primul motiv consta in decizia Ministerului Comunicatiilor din 10.12.1997, care prevede, in conformitate cu reglementarile internationale, incetarea emisiei programelor de radio in banda Est pana la sfarsitul anului 2001. Aceasta banda de unde ultrascurte urmeaza a fi folosita in alte scopuri (telefonie, transmisie de date etc). Decizia ministerului, administratorul patrimoniului hertzian, a fost transmisa la CNA, institutia care acorda prin concurs licente pentru operatorii de radio-tv. Al doilea motiv tine de o realitate mult mai pragmatica. In prezent, piata radioreceptoarelor din Romania este dominata de aparate construite numai cu banda de frecventa FM-Vest, asa incat posturile private care emit pe banda Est au o audienta mai mica decat „vecinele” lor din Vest si sunt sortite „asfixierii financiare” sau, spus pe romaneste, aluneca incet-incet spre faliment. Toate sondajele de audienta indica acest handicap al posturilor cu emisie in banda Est. S-ar putea crede ca, pana in anul 2001, Agentia Comunicatiilor ar avea timp berechet sa puna la dispozitia CNA frecvente FM-Vest ca, la randul sau, CNA sa acorde licente pentru cele 53 de posturi private care detin acum licente in banda Est. Numai ca „timpul nu mai are rabdare”.
Sorin Pantis a facut promisiuni evazive
Incepand cu acest an, expira licentele unor posturi care opereaza in banda Est. (Un post de radio poate sa detina o licenta timp de cinci ani.) Legea Audiovizualului prevede ca o licenta nu poate sa dispara, dintr-un motiv sau altul, ci trebuie repusa in mod obligatoriu in concurs. Dar CNA nu poate scoate la concurs licentele de banda Est, pentru ca lor le sunt acordate frecvente utilizabile pentru mai putin de cinci ani, fapt ce ar contrazice dispozitia amintita mai sus din Legea Audiovizualului. „Un detinator de licenta are dreptul ca, la expirarea acesteia, sa poata candida din nou pentru propria-i licenta, ne-a declarat George Chirita, director executiv ARCA. Exercitarea acestui drept nu se asigura insa in cazul detinatorului de licenta Est, pentru ca aceasta nu poate fi repusa in concurs, din simplul motiv ca frecventa atasata ei urmeaza sa dispara peste doi ani.”
Doua ar fi procedurile prin care s-ar face trecerea la banda Vest. Prima s-ar baza pe articolul 18 din Legea Audiovizualului: „Ministerul Comunicatiilor poate modifica, din motive tehnice, frecventa prevazuta in decizia de autorizare, fara intreruperea serviciului radio…” Asadar, prevederi legale exista, dar Ministerul Comunicatiilor a fost, de-a lungul timpului, foarte refractar la solicitarile posturilor private din banda Est de alocare a frecventelor in banda Vest. Pretextul invocat mereu a fost acelasi: „Nu exista frecvente.” Realitatea pare sa infirme explicatiile expertilor din Ministerul Comunicatiilor. Frecvente in banda Vest exista. Potrivit aprecierilor ARCA, cele 205 frecvente din banda Vest pot fi alocate in grupe de pana la 40-50 de frecvente in fiecare localitate importanta din tara. Reticenta ministerului tinea mai mult de mentalitatea potrivit careia radiourile publice ar avea prioritate pentru alocarea de frecvente. Un exemplu este intrarea in emisie a unor emitatoare care transmit programele societatii publice de radiodifuziune, fara avizul CNA si, culmea!, fara indeplinirea procedurilor de obtinere a licentei de emisie.
A doua procedura ar fi ca CNA sa organizeze un concurs de licente pentru banda Vest, dar asta ar insemna ca sesiunea sa se organizeze numai pentru posturile private din banda Est, ceea ce ar fi o discriminare. In plus, procedura ar fi costisitoare si de lunga durata, considera Daniel Klinger, presedintele ARCA. Prima varianta pare sa fie cea mai simpla si este acceptata de membrii ARCA.
La intalnirea „istorica” din luna noiembrie 1998, Sorin Pantis a spus: „Vom face trecerea in banda Vest pe masura ce vom avea frecvente. S-a stabilit, de asemenea, ca pot fi utilizate si frecventele libere in banda Vest, identificate de institutele independente de cercetare si proiectare. Dupa aceasta reuniune, CNA a prezentat ministerului situatia la zi a licentelor din banda Est, pentru a se putea face realocarea lor in banda Vest. Dupa aproximativ doua luni de la acel eveniment, am intrebat-o pe Elena Danila, expert in fostul Minister al Comunicatiilor, ce s-a intamplat cu lista inaintata de CNA. Functionara ministerului a refuzat sa ne ofere un raspuns, declarandu-ne ca astfel de informatii nu pot fi puse inca la dispozitia presei. Oricum, membrii ARCA si reprezentantii CNA sunt optimisti, cu alte cuvinte, ei cred ca in acest an problema se va rezolva.
Ce va insemna din punct de vedere tehnic, pentru fiecare post privat de radio, trecerea in banda Vest? Chestiunea nu este complicata. Postul isi va schimba doar emitatorul si antena, modificari care necesita investitii ce variaza intre 2.000 si 10.000 dolari. Sunt investitii minore in comparatie cu investitia propriu-zisa pentru deschiderea unui post de radio.
Dar beneficiile trecerii in banda Vest sunt majore, pentru ca, dupa cum aminteam, segmentul de ascultatori va creste considerabil. Daca investitiile pentru o asemenea mutare sunt mici pentru posturile private, trecerea din banda Est in banda Vest a posturilor publice necesita cheltuieli evaluate la circa 120 milioane dolari.
Migrarea posturilor de radio din banda Est in banda Vest ar reprezenta o prima dovada ca la nivel guvernamental exista totusi o strategie clara in domeniul audiovizualului.
